Nu demult am fost nevoit să cumpăr un laptop pentru deplasări pe care am plătit destul de puțin. Atunci am ales un HP, însă după testarea acestui laptop de la Acer, mă gândesc că ar fi putut fi o opțiune.
Așa că dacă ai nevoie de un laptop nu foarte scump, dar decent din punct de vedere al performanțelor, acest model entry level poate fi laptopul pe care îl cauți.
În rândurile următoare îmi propun să scriu o recenzie pentru acest laptop, așa că sper să vă fie de folos.
Iată tot ce trebuie să știi despre laptopul Acer Aspire A314-37M:
Acer Aspire A314-37M – un laptop pentru cei mai puțin pretențioși
De ce spun că este pentru cei mai puțin pretențioși? Pentru că are doar 4 GB memorie RAM, ceea ce sigur este o problemă.
Eu am folosit laptopul doar pentru a naviga pe internet, pentru a scrie câte un articol pe aici și chiar pentru a scrie câte ceva cu Libre Office. Dar cam atât! La filme nu mă uit pe laptop, de jucat nu se pune problema iar altceva… ce?
O astfel de memorie RAM nu îți oferă prea multe opțiuni, oricum, așa că trebuie să fii conștient de acest lucru în cazul în care vei decide, totuși, să cumperi acest laptop.
În ceea ce privește procesorul, este un Intel N100 de 800 MHz. Destul de slăbuț și el, aș putea spune.
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm faptul că face parte din categoria laptopurilor ieftine. Astfel, dacă vrei ceva mai bun, va trebui să umbli mai mult la portofel sau să cauți la resigilate, așa cum am făcut și eu.
Există, totuși, capitole la care laptopul Acer Aspire A314-37 încântă. Este vorba despre design, care mie chiar îmi place. Având un ecran de 14 inch, este limpede faptul că avem un laptop portabil. Designul său office este atrăgător pentru mine. Tastatura și rama din jurul ecranului sunt negre, în timp ce carcasa este argintie. Pare a fi aluminiu, dar sigur nu e.
De asemenea, un alt atu ar putea fi și bateria care a dus destul de mult. Nu am cronometrat, recunosc, dar aproape uitam că mai trebuie pus la încărcat. Sigur, vorbesc despre utilizarea pentru a scrie pe blog, nu la filme sau jocuri, situație în care sigur se duce mai rapid.
De subliniat este și faptul că vine cu Windows 11, ceea ce poate fi considerat un avantaj important, de asemenea. Culmea e că procesul său suportă Windows 11, iar cel de pe laptopul meu, care se prezintă mult mai bine din punct de vedere al specificațiilor, nu. Este vorba despre generații, nu despre performanțe, totuși.
Ajută faptul că stocarea se face pe SSD, care oferă 237 GB din câte văd, așa că laptopul poate fi mai rapid.
Mă tenta, la un moment dat, să fac și câteva teste, dar oare este cazul? Am zis că nu, dată fiind categoria de public pentru care a fost gândit.
Merită să îl cumpăr?
Depinde care sunt așteptările pe care le ai de la acest laptop. Vrei un laptop pe care să îl folosești pentru a te uita pe Netflix, pentru socializare ori pentru creat documente în Office? Probabil că acesta își va face treaba, chiar dacă se va mai împiedica din când în când.
Ai suficientă răbdare? Ar putea fi un laptop bun, de asemenea.
Cu toate acestea, dacă vrei să te folosești de el ani buni, trebuie să știi că la un moment dat nu va mai face față. Prin urmare, fii prudent!
Totuși, important este să îl găsești. Eu l-am căutat, dar nu am dat de el. Posibil să fie ceva generație mai veche, cine știe?
Probabil că știți deja faptul că sunt un mare fan al grătarelor. Îmi place nu doar să le consum, ci și să le fac. Așa se face că am ținut morțiș să construiesc un grătar din cărămidă, deasupra căruia am făcut un foișor. Motivul pentru care am băgat banii și timpul în aceste construcții este acela de a obține condiții cât mai bune în timp ce fac câte un grătar.
Cred că le-am obținut, într-o foarte mare măsură, chiar dacă mai sunt mici lucruri de făcut pe acolo.
În cea mai mare parte a timpului, obișnuiesc să fac focul pentru grătar folosind lemne. Însă, odată cu mutarea alor mei, cantitatea de lemne s-a dus încet dar sigur. Iar cum iarna nu obișnuim să stăm la țară la casa cu grătarul, nu există nici un motiv pentru a cumpăra lemne de foc prea curând.
Rămânând fără lemne, am decis să trec si eu, ca totul omul, la folosirea cărbunilor, treabă de care am fugit de când mă știu.
Nu m-a atras niciodată ideea de a face grătar folosind cărbuni deoarece nu ai deloc control asupra arderii acestora. Îmi era foarte comod să folosesc lemn de salcâm pentru grătar, de exemplu, pentru că știam precis durata lor ardere, modul în care scade temperatura odată cu trecerea timpului, așa că mă puteam organiza fie să termin totul la timp, fie să fac un nou foc în timp util.
În schimb, atunci când folosesc cărbuni, totul este o loterie. Uneori faci carne și legume în 2-3 rânduri iar după ce iei totul ți se rupe sufletul văzând că mai există suficient foc pentru a găti și altele, însă nu mai ai ce să pui pe grătar. Alteori, faci un rând de carne iar pentru legume, sau pentru al doilea rând de carne, temperatura este prea mică.
Ultima oară am cumpărat cărbuni din Kaufland, ceea ce sigur nu voi mai face prea curând. Așa că, până reușesc să pregătesc eu un stoc de lemne de salcâm pentru grătar, vă întreb: unde găsiți cei mai buni cărbuni? Ideal ar fi să nu fie mai scumpi decât carnea și berea la un loc.
Actualizare 25.08.2023: am reușit să găsesc niște cărbuni foarte buni. Nu `or fi ei cei mai buni, pentru că voi continua să mai încerc și alții, la fel cum fac cu micii, pentru a-i descoperi pe aceia care îți oferă o experiență plăcută.
Este vorba despre niște cărbuni pe care îi cumpăr din Dedeman cu 18 lei.
Sunt foarte mulțumit de ei. Nu mai încercasem niciodată cărbuni ovali. Se aprind ușor dacă faci focul deasupra lor și duc cu lejeritate două trei ture de carne. Nu ard foarte puternic, ci oferă o temperatură constantă, ceea ce îmi place. Nu știu când voi mai testa alții, deoarece ăștia îmi plac destul de mult.
Totuși, aveți grijă că vă puteți lua țeapă uneori. Am pățit să găsesc cărbunii măcinați și doar câțiva întregi. Analizați mai mult timp sacul înainte de a-l cumpăra, deoarece aparent nu prea există asumare și deschidere în rezolvarea problemelor de acest tip.
După ce mi-am luat țeapă cu cărbunii din Dedeman, iar băieții nu și-au asumat nici-o vină, am zis că merită să mai încerc și alții. Am găsit brichete pentru grătar și la Selgros, foarte asemănători cu cei de mai sus. Cu vreo 2 lei mai scumpi, dar întregi și la fel de buni, cel puțin. Prin urmare, am luat doi saci.
Foarte mulțumit de ei. De altfel, pare că trebuie să mă documentez despre tipurile de cărbuni pentru grătar, deoarece sunt lucruri de aflat. Voi actualiza articolul acesta ori de câte ori am ocazia, pentru a vă ține la curent.
Cât despre întrebarea din titlu, îmi răspund tot eu: cei mai buni cărbuni sunt lemnele, sunt sigur!
Am văzut că articolul despre construirea grătarului a prins binișor la lume. Oamenii au vrut să afle cât costă un grătar din cărămidă așa că am zis să scriu un articol și despre cât costă să construiești un foișor din lemn, pentru grătar sau nu numaidecât.
Încă de la bun început am zis că trebuie un acoperiș deasupra grătarului, deoarece vara era destul de cald acolo. Dacă ar fi fost umbră naturală, ceea ce va fi în viitor, nu ar fi fost o problemă atât de mare.
Însă acum lipsește umbra și totodată un adăpost contra ploii nu strică niciodată.
Chiar dacă știam că va fi construit un foișor pe placa respectivă, recunosc că nu am gândit totul prea bine de la început, așa că a trebuit să vin cu schimbări pe parcurs, ceea ce nu a fost o foarte mare problemă.
Așadar, dacă plănuiești să construiești un foișor din lemn în grădină și te întrebi cât costă să faci unul, articolul meu poate fi destul de util pentru tine.
Cât costă materialele pentru construirea unui foișor din lemn?
Am adunat ușor materialele și m-am pus pe treabă. De menționat ar fi că placa are 4 metri pe 3.5. S-au folosit 13 saci de ciment iar balastul a fost de la ai mei, cu împrumut pe perioadă nedeterminată.
Am folosit pietre pentru umplutură și diferite obiecte metalice pe care le aveam deja prin curte ca să întărească betonul. 338 lei a fost cimentul. Dacă ar fi să cumperi fier, balast și să plătești manoperă, mai poți pune câteva sute de lei pentru placă.
Apoi am început să adun lemnul. Am cumpărat 10 căpriori de 12 x 12 cm, la 4 metri lungime. A fost 10 lei metrul, deci 400 de lei pentru toți cei 10. A venit, pe surse, de la cineva cunoscut, pentru că în mod obișnuit prețurile pentru lemn sunt mai mari. Acest lucru e valabil și pentru scândură.
Pentru acoperiș am mai cumpărat și 12 căpriori de 10, la 4 metri lungime. A fost 50 lei bucata, aproximativ. Am cumpărat de la altcineva lemnul, de nevoie, așa că m-a taxat mai serios. Am folosit doar 8 din ei, deci am plătit 400 lei pentru ei. Observați că, deși a scăzut grosimea lemnului, prețul e mai mare.
Pentru prinderea căpriorilor, am cumpărat câteva zeci de șuruburi de 6×200 tipul TX30. 136 de lei au fost ele însă nu le-am putut folosi pe toate. Având capul în cruce, acesta se strică destul de ușor, pentru că intrau destul de greu în lemn. Așa că am mai cumpărat de pe plan local vreo 20 de bucăți pentru care am plătit 50 lei. Sunt mai bune cele cu cap în formă de stea, dar și mai ieftine pe plan local, aparent. 186 lei șuruburile, așadar! De ținut minte: luați șuruburi cu cap în formă de stea, deoarece sunt mult mai bune!
S-a mai folosit și aproape jumătate de cutie de negrese, de 4.5, pentru prinderea scândurilor. Aproximez că ar fi costat 40 lei acestea. Pentru o cutie întreagă am plătit 90 de lei, însă nu le-am numărat pe cele folosite. Ar fi fost culmea, nu?
Am vrut să pregătesc tot lemnul dinainte, să fie treaba ca la carte. Inițial plănuiam să șlefuiesc totul la mână, pentru că satisfacția din final ar fi fost mai mare. Dar m-am răzgândit și am luat un aparat de șlefuit cu bandă de la Steinhaus. 170 lei a costat și am scris despre el în acest articol. Nu a rezistat până la final, deși am reușit să șlefuiesc cu el o bună parte din lemnul pentru foișor.
Apoi, a sosit timpul să iau scândura. Am început cu un cubic, pentru care am plătit 1000 RON. Au fost 50 de scânduri de 20 cm x 400 cm. Nu credeam că va fi suficientă doar aceasta și oricum mai aveam nevoie de lemn pentru alte lucrări, așa că am mai luat un cubic. 2000 RON s-au dus pe scândură, așadar, 100 de bucăți în total.
Chiar dacă inițial credeam că nu îmi va ajunge un singur cubic, adevărul este că m-am descurcat cu unul. S-au dus 30 de scânduri la acoperiș. Apoi încă 9 pentru gardul din jurul foișorului. Dacă aș fi folosit și în spate, plus câte o scândură așezată orizontal, cum plănuiam, probabil că mă încadram cu greu achiziționând doar 50 de scânduri. Mai apare câte una strâmbă, cu imperfecțiuni șamd. Considerăm, deci, că am folosit doar un cubic, așa că prețul pentru scândură a fost de 1000 RON. Din nou, am avut parte de un preț mai bun spre deosebire de cele practicate de samsarii care umblă cu lemn.
S-a folosit și un dulap pentru blatul chiuvetei și pentru barul gândit ca să suplimentez locurile atunci când suntem multi. 40 lei a fost dulapul. Pentru a-l prinde bine de căpriori, am folosit două colțare metalice, pentru care am plătit 15 lei. Urmează să fac și niște scaune din fier și lemn, pentru a ajunge la înălțimea barului.
153 lei au fost piesele necesare pentru a trage apa până la chiuvetă. Manopera a fost gratuită. Mă rog, un schimb de servicii, dacă se poate spune așa.
Să trec și drujba electrică la cheltuieli? Am folosit-o destul de mult, deci ai nevoie de ea. Am plătit 320 lei pentru ea, chiar dacă nu a fost comandată special pentru foișor. Voi contoriza separat sculele folosite. Voi poate le aveți deja.
Nu am fost mulțumit de lacul folosit pentru leagăn, pentru că lemnul s-a înnegrit destul de mult. Prin urmare, nu am putut păstra aceeași nuanță de lac, chiar dacă mi-aș fi dorit asta. Am căutat, de asemenea, o opțiune mai ieftină. Așa că am ales să cumpăr o găleată de Lac protector lemn Danke, pentru garduri. Am dat 99 leipe o găleată de 8 litri, nuanța frasin. Pentru leagăn, masă și bancă folosisem stejar auriu. Sper ca acesta să fie ok, ca să nu fac un curcubeu de nuanțe prin toată curtea. Nu de alta, dar am de renovat și o magazie, pe care vreau să o dau cu lac.
A mai fost nevoie de încă o găleată de lac în nuanța frasin, pentru că am ales să fac și căpriorii de la acoperiș în aceeași nuanță, frasin. În naivitatea mea, am cumpărat doar o găleată de lac în nuanța Wenge, tot de la Danke și tot pentru garduri, pentru scândură. Nu știu cum de am crezut că ar ajunge, însă am constatat rapid că am o problemă. Noroc că mi-a mai cumpărat cineva 3 găleți de 8 litri, că altfel ar fi fost necesar să mă deplasez personal, ceea ce ar fi însemnat timp pierdut.
Mi s-a părut interesant să fac un contrast între scândură și căpriori. Eu zic că a ieșit plăcut, nu? Scândura nu a fost perfect dreaptă, de aici și acele goluri care nu se mai văd după ce am pus șindrila bituminoasă.
S-au folosit, așadar, 4 găleți de lac wenge și 2 găleți în nuanța frasin. 600 lei a ajuns lacul, așadar.
Pe tălpile de prindere a căpriorilor + șuruburile necesare pentru aceștia am plătit 488 de lei. Scumpe astea, dar fără nu se poate! Cam așa arată:
Am luat 8 bucăți, dar mi-au mai rămas 3 pentru că nu le-am putut folosi așa cum voiam, deoarece nu am lăsat placă liberă în spatele grătarului. Astfel, căpriorii din spate sunt prinși în beton, acolo unde am adăugat și câte o platbandă, în caz că va putrezi partea prinsă în beton. Sunt ușor de montat, știu că au folosit și ai mei pentru terasă, așa că am mers și eu pe aceeași variantă. Cum placa era deja turnată, nu cred că mai era o altă opțiune.
Am decis să mai investesc în câteva scule care să mă ajute la foișor, mai precis o mașină de frezat Bosch POF 1200 AE și un fierăstrau circular Bosch PKS 55. Prima sculă a fost 388 lei iar a doua 404 lei. Nu am reușit să le folosesc prea mult, dar urmează să le descopăr în viitorul apropiat, așa că voi scrie despre ele.
Pentru a-mi ușura munca, am mai investit și în două capre de lucru pliabile marca STROXX. Am dat 170 lei pe ambele bucăți. Au fost folosite intens atât pentru șlefuit cât și pentru dat cu lac. Cea mai bună investiție, fără doar și poate!
De asemenea, am cumpărat și o scară din aluminiu, care a fost 420 lei. Toate acestea le voi trece la final ca fiind cheltuieli suplimentare. Poate că mă descurcam și fără ele, însă toate îmi vor fi de ajutor odată cu trecerea timpului.
Scara a fost folosită și ea destul de mult și sigur va fi și în viitorul apropiat. Aș fi găsit o scară pe la ai mei, însă nu ar fi inspirat la fel de multă siguranță și ar fi îngreunat munca.
Acoperișul am ales să îl fac din șindrilă bituminoasă. Mi s-a părut cea mai răcoroasă și mai rustică alegere. Inițial, am cumpărat 7 pachete pentru ca mai apoi să constat că nu îmi ajunge. Calculasem eu dimensiunea plăcii, care e de aproximativ 14 metri și totodată eram conștient că acoperișul va fi ceva mai mare. Am luat mai mult, un pachet oferind o acoperire de 2.9 metri pătrați. Însă există și pierderi, așa că cei aproape 21 de metri pătrați nu au fost suficienți. A mai fost nevoie de un pachet de șindrilă, problema fiind alta: modelul folosit era disponibil doar la Leroy, așa că a fost necesar un drum până la Suceava pentru el. M-am organizat eu să rezolv mai multe probleme cu un singur drum, însă tot am pierdut jumătate de zi.
S-au folosit 8 pachete de șindrilă bituminoasă, care au costat 558 lei. Am făcut o alegere bună. E răcoare în foișor și aparent am pus-o bine, că au fost vreo două ploi și nici pic de apă nu a ajuns în foișor.
Șindrila am prins-o în cuie de 3×25. Am cumpărat două cutii, care au fost 45 lei. Au rămas destul de multe.
Am montat două prize și două becuri, ambele pe fir cu ștecher momentan. Firul l-am luat de la ai mei, însă am plătit 16 lei pentru cârligele prin care am trecut copexul, 50 lei pentru copexul metalic, 9 lei pentru întrerupătoare, 36 lei pentru prize, 13 lei pentru două cuple, 31 lei pentru ștechere x 5 iar pentru două dulii am plătit 6 lei. 161 lei toată partea electrică, fără fir. Destul de mult, se pare. Sigur, rămâne mult copex, însă le va fi de ajutor alor mei, așa că vom fi chit.
Priza nu e dreaptă, știu. Rectific foarte curând.
Au mai fost folosiți vreo 5 saci de ciment pentru a turna câțiva metri de trotuar, plus scara. Scării cred că îi voi mai face o treaptă în exterior, ori mai devreme, ori în momentul când voi construi cuptorul alături. 140 lei a fost cimentul.
S-a mai folosit și ceva silicon pentru șindrilă, pentru a acoperi cuiele rămase libere, mai multe discuri pentru flex, folosite pentru a șlefui lemnul, dar și alte lucruri mărunte care mi-au scăpat din vedere. Aproximez un maxim de 250 lei pentru toate.
Cât costă manopera pentru construirea unui foișor
Nefiind prea priceput la treburi de genul și neavând, oricum, prea mult timp la dispoziție, am considerat că e o idee mai bună să nu stric materialele încercând să ridic eu foișorul, așa că am apelat la serviciile unui băiat mai priceput.
Ne-am înțeles la zi, e 200 lei prețul pentru o zi de muncă la noi în zonă. Chiar dacă inițial am considerat că terminăm totul în 2 zile, până la urmă ne-am întins pe o perioadă de 4 zile.
Au apărut idei pe parcurs, așa că s-a muncit continuu. Am plătit 900 lei pentru manoperă, în final.
Nu m-aș putea plânge de preț, dimpotrivă! S-a muncit mult și bine pentru banii ăștia.
Merită? Care este prețul final pentru construirea unui foișor din lemn
Sunt mulțumit de ce a ieșit. Poți petrece timp plăcut acolo. Chiar și la 35 de grade afară, în foișor era destul de răcoare iar când vor crește salcâmii pe care îi voi pune în jurul său, va fi și mai bine. Am finalizat și grătarul, așa că voi actualiza și articolul lui și, chiar dacă sunt mici lucruri de făcut (ușile pentru compartimentele de sub blat și chiuvetă, de prins câteva cărămizi dar și de înălțat hornul, pentru că acum fumul dă să vină înapoi după ce a fost ridicat acoperișul), a ieșit ceva frumos, zic eu.
Am decorat cu lumini solare, despre care puteți citi aici și urmează să mai iau și altele. Am făcut câteva improvizații ce se doresc a fi rustice și, în final, condițiile pentru a face un grătar sunt mult mai bune.
De altfel, l-am tot inaugurat de câteva ori. Altă viață să ai parte de umbră, lumină și de toate cele necesare la îndemână.
Am calculat toate prețurile de mai sus iar concluzia e că trebuie să plătești 5701 lei pentru a construi un astfel de foișor din lemn. 1872 lei am plătit pentru scule se poate și fără ele, mai ales dacă le are meseriașul sau dacă le dețineți voi deja, însă dacă nu sunt… ele pot fi de mare ajutor. Caprele, drujba, circularul și scara sunt esențiale. Nu am mai inclus sculele mărunte pe care le-am cumpărat, iar dacă aș face-o, s-ar mai aduna vreo 2-300 de lei, sunt sigur.
Prețurile sunt orientative, desigur.
Sper că articolul meu v-a fost de ajutor iar dacă aveți nevoie de detalii, vă stau la dispoziție în secțiunea de comentarii.
Ar trebui să menționez că în prețul de mai sus nu este inclus grătarul, despre ale cărui costuri am vorbit în alt articol.
Cred că v-am mai zis că sunt un mare fan al becurilor solare. Aș pune peste tot prin curte, dacă aș putea. Atât de mult îmi plac!
Era limpede faptul că acestea trebuie să își găsească locul și în foișorul despre care urmează să scriu curând pe blog. Inițial, m-am gândit să iau aceleași becuri precum cele folosite la leagăn, cumpărate din LIDL, însă nu se pupau cu rusticul pe care voiam să îl inspire foișorul.
Prin urmare, am găsit pe eMAG această instalație de 10 becuri LED cu alimentare solară care adună peste 100 de recenzii pozitive. În plus, era fix ceea ce căutam eu: instalație LED, cu încărcare solară, ce oferă lumină caldă și inspiră un aer rustic, atât datorită aspectului lor ce se aseamănă cu becurile de altădată dar mai ales datorită cablului care seamănă cu o sfoară.
Aspectul era ce trebuie, așa că am zis că merită să cumpăr trei bucăți pentru a le pune pe 3 dintre lateralele foișorului.
Instalațiile au câte 10 becuri, ce oferă un flux luminos de 4 lm, dispun de clasa de protecție IP44 și promit o autonomie de 8 ore. Durata lor de încărcare ar fi, conform indicațiilor oferite de producător, de 10 ore. Energia este capturată cu ajutorul unui mic panou solar de 55 x 55 mm, iar mai apoi stocată într-un acumulator de 800 mAh.
Nu am verificat precis autonomia, însă la 4:30 încă sunt aprinse și probabil că mai duc vreo jumătate de oră, cel puțin.
Este important ca panoul să fie corect poziționat. Doar puțin am aplecat un panou, din greșeală, iar becurile nu au mai avut energie seara. De asemenea, trebuie curățate ocazional. Se murdărise unul puțin, iar becurile mele se transformase în instalație de brad, clipind într-un mod tare enervant.
Becurile sunt dispuse pe o lungime de 280 cm, iar de la ultimul bec la panou ai un cablu de 290 cm. Suficient de mult, aș spune.
Îmi place mult cum arată. Sunt curios dacă trec și proba timpului. Zilele trecute au fost serios zguduite de o furtună și încă se aprind. Sper să nu mai aibă parte de astfel de experiențe.
Aș mai vreau să cumpăr 3 sau 4, ca să luminez și mai mult foișorul, astfel încât să nu mai fie necesară folosirea becurilor normale care atrag o mulțime de insecte. De asemenea, ar trebui să pun ceva mai multe becuri în zona de blat, astfel încât să pot lucra fără a fi nevoie, de asemenea, de un bec normal.
Astfel, dacă planul merge cum mi-am propus, voi mai folosi doar un singur bec la grătar, atunci când se lasă întunericul. Sau mă voi folosi de o lanternă pentru cap, rămâne de văzut care este metoda mai comodă. Dar, ca să fie ceva frumos, voi folosi un bec decorativ, că am văzut că există și nu sunt scumpe.
Concluzii? Deocamdată, becurile LED solare de la Star Light (ceva marcă proprie eMAG, din câte știu) sunt ce trebuie. Doar păreri bune de la mine, momentan. Să vedem cum se comportă odată cu trecerea timpului. La 70 lei sunt ce trebuie, zic eu.
V-am zis că folosesc un șlefuitor cu bandă care între timp a cedat, da? Încă nu știu dacă e cea mai avantajoasă soluție pentru șlefuirea lemnului, ori ar trebui să încerc și alte șlefuitoare – precum sunt cele cu vibrații – o rindea electrică sau alte aparate asemănătoare.
De ce am aceste dileme? Din cauza benzilor de șlefuire! Până nu demult, foloseam doar benzi de șlefuire din Leroy. Nu erau exagerat de scumpe însă nici nu rezistau eroic de mult. Totuși, pentru ruperea benzilor cred că era vinovat și șlefuitorul, într-o oarecare măsură.
Plănuiam să încerc și benzi de șlefuire mai bune. Am văzut că sunt și de la Bosch ceva mai scumpe, însă între timp a cedat șlefuitorul. Dacă îmi voi lua altul, la un moment dat, sigur va fi marcă mai bună. Poate tot Bosch?
Înainte să mă apuc de foișor, au ajuns în oferta LIDL niște pachete cu benzi de șlefuire, 10 la număr de diferite granulații, la un preț foarte ok. Chiar nu mai știu cât am plătit pentru ele, însă prețul era cu mult sub cel din magazinele de bricolaj.
Afacere, am zis eu! Așa că am luat două pachete, urmând să șlefuiesc foarte mult lemn cu ele.
Am folosit, în mod special, doar benzile de șlefuire cu granulații mici, lemnul fiind cu destul de multe așchii și imperfecțiuni. Unele însă cedau din primele secunde. Nu știu dacă era doar vina aparatului de șlefuit, care sigur a mai contribuit și el la ruperea lor, dar știu precis că și benzile erau proaste. Asta deoarece ruperea se producea în locul în care erau lipite.
Chiar dacă în mod obișnuit am avut experiențe pozitive cu tot ce am folosit de la Parkside, benzile de șlefuire nu sunt ceea ce trebuie. Prin urmare, sunt sigur că voi evita să mai iau.
Mai am câteva de la ei și dacă voi avea ocazia să le testez pe alt aparat, voi reveni cu actualizări pe aici.
De unde vă luați voi benzi pentru șlefuire? Asta dacă folosiți așa ceva, desigur.
În cazul în care ai o unitate desktop și vrei să scapi de cablul LAN, chiar dacă asta va duce la o viteză de download/upload mai mică, o placă de rețea Wireless poate fi o soluție la îndemână. Despre o astfel de placă este și articolul nostru.
Mai precis, în rândurile următoare îmi propun să discut despre placa de rețea Tenda E12 cu care am avut ocazia să mă joc, așa cum am știut și eu, în ultima perioadă.
Dacă e și pe lista ta de opțiuni, probabil că articolul meu îți poate fi de ajutor.
Ce trebuie să știi despre placa de rețea Wireless TENDA E12
Vor fi scăderi de viteze dacă vei decide să treci de la internetul prin cablu la cel prin Wireless, dar nu sunt atât de mari totuși. Asta deoarece această placă de rețea de la Tenda promite viteze de până la 1167 Mbps. 867 Mbps sunt pe 5GHz și 300 Mbps la 2.4 GHz, conform producătorului.
Un prim avantaj este suportul pentru tehnologia 802.11ac, care este de 3 ori mai rapid decât standardul anterior.
Pentru ca semnalul să fie cât mai bun, această placă de rețea este dotată cu două antene de 5 dBi. La mine, PC-ul nu e foarte departe de router așa că nu știu ce aș putea spune legat de conexiunea la distanțe mari. Totuși, voi încerca să fac câteva teste, în viitor, văd eu cum.
Securitatea este asigurată de standardul Wi-Fi WPA2. Nu am avut probleme de-a lungul timpului și sunt sigur că nu voi avea nici în viitor.
Există compatibilitate cu Windows 10 dar cred că funcționează și cu 11. Procesorul meu nu este compatibil cu el, așa că nu vă pot spune precis.
Instalarea se face foarte rapid. O spun eu, care am două mâini stângi și nu mă prea încurc în șuruburi de felul meu. Oricât de nepriceput ai fi, cel mai probabil vei reuși să instalezi această placă de rețea.
Cât costă?
La eMAG poate fi găsită la prețul de 117 lei, aproximativ, preț întreg. Dacă prinzi o reducere, atunci o poți lua fără a sta prea mult pe gânduri.
De asemenea, tot acolo găsim destul de multe recenzii pozitive, care sunt demne de luat în calcul. Cum testele de viteză au rămas pe PC iar eu scriu de pe laptop, de la vreo 100 km distanță, îmi permit să folosesc un printscreen cu viteza obținută de alt utilizator care folosește această placă de rețea:
Pentru o utilizare obișnuită, eu zic că e destul de bine, nu? Dacă faci streaming sau ai nevoie de viteze mai mari, sigur vei plăti mai mult de 100 lei pentru o placă de rețea. Ori… vei trece pe cablu!
Merită?
Eu, ca un utilizator nu foarte pretențios, zic că da. Merită să o încercați, dacă așteptările sunt ancorate bine în realitate.
