Lună: aprilie 2014

Coperta conteaza

Tuturor ne sunt cunoscute vorbele nu judeca o carte după copertă însă cu toate că sunt folosite de foarte multe persoane, puține din ele le pun și în practică. Totuși celor care judecă după acest criteriu le dau dreptate.

Coperta este esențială, indiferent că vorbim aici despre o carte sau despre o persoană sau orice alt lucru posibil. Bineînțeles că, ca un cititor înrăit, atunci când mergi într-o librărie știi deja ce vrei să citești deoarece ai cel puțin un gen sau un autor preferat. Totuși sunt momente în care vrei să ieși din tipar și să încerci ceva nou, cum găsești acea carte?

De exemplu în Botoșani, este o singură librărie care îmi este mie pe plac și anume Alexandria unde merg destul de des, și cu toate că nu cumpăr mereu o carte îmi fac o listă cu cărțile pe care vreau să le citesc și dacă sunt disponibile, le descarc în format digital pentru a le citi pe E-Book Reader. Ei bine, atunci când sunt în Alexandria – o librărie destul de mare – nu pot citi fiecare titlu al cărții, început sau sfârșit ci coperta este cea care mă atrage.

La fel e și între oameni. Înainte de a cunoaște interiorul unei persoane, îi vezi coperta care te atrage sau nu. Un om trebuie să ți se pară interesant și apoi te vei băga în seamă cu el, vei vorbi și îi vei cunoaște interiorul.

Fiecare are criteriile sale după care alege o copertă. Fie că te uiți la culoarea ochilor, la forme sau la expresia feței, și tu judeci după copertă !

Recomandati-mi un ceai bun

De mai bine de un an și jumătate am prostul obicei de a bea cafea zilnic. Am început ușor cu jumătate de cană însă în ultimul timp am ajuns să beau și câte trei căni pe zi, ceea ce nu e deloc bine.

Zilele trecute am ajuns – iar – în oraș și mi-am propus să fac o schimbare. Cu toate că au insistat destule persoane să nu mai beau că nu e bună și nu mă ajută nu am prea ascultat și am ajuns la recordul – dacă îl pot numi așa – de aproape doi ani de când cafeaua este singurul meu viciu.

Schimbarea a constat în a nu mai bea cafea. Sunt o persoană foarte ambițioasă așa că de joi – zi în care am ajuns în Botoșani – nu am mai baut decât o cafea, în Irish la Blogmeet deoarece îmi pierdusem energia.

Constat însă că nu mă ajuta prea mult cafeaua astfel încât mă simt la fel de ok și când beau un ceai.

După cum probabil ai observat și în titlu, articolul are rolul de a-ți cere sugestia. Vreau să îmi sugerezi un ceai – care se poate cumpăra dintr-un supermarket gen Kaufland, Carrefour șamd – care să aibă atât un gust bun cât și un efect cât mai plăcut.

Blogmeet 3.5 a fost super

Blogosfera botoșăneană se pare că evoluează tot mai frumos de la o lună la alta. La fiecare Blogmeet apar persoane noi și asta mă încântă foarte mult.

Ieri a avut loc al III-lea blogmeet de când am creat grupul bloggerilor botoșăneni și pot spune că a fost grozav.

Se pare că Lucian a fost mai punctual decât mine – cu toate ca nu aș fi crezut că e posibil – așa că atunci când am intrat în Grand Irish Pub prima persoană pe care am vazut-o a fost el. Am ajuns acolo pe la 13:30 așa că până la 14:00 când au sosit Gabriel și Andreea – o bloggăriță foarte simpatică, nouă atât în grup cât și în blogosferă – am stat la povești cu Lucian.

Imediat au început să se ocupe locurile la masa noastră mare aflată lângă prize multe (erau doar două) și pentru că am avut o zi lungă ieri nu mai știu ordinea exactă în care au ajuns blogărașii botoșăneni. Totuși voi face o listă mai jos cu cei prezenți:

Răzvan Pascal – mereu prezent
Ciprian Mitoceanu – un nou blogger care ne-a bine dispus cu glumele sale
Mitoceanu JR. care i-a spus tăticului său că vrea blog și sper să îi facă deoarece ar fi probabil cel mai tânăr blogger
Magda – care mi-a explicat în sfârșit cum și-a ales numele blogului său
Petru – primul blogger de pe meleagurile botoșănene pe care l-am cunoscut și cu care așteptam să vorbesc face to face
Florentina – care nu a putut sta prea mult însă data viitoare sper că va fi ultima care pleacă

Mi-a plăcut mult acest blogmeet deoarece am fost destui bloggeri prezenți și am stat aproape până la apus de soare, adica până la 19:30, blogmeet-ul durând aproximativ 5 ore.

De asemenea a fost un blogmeet cu voie bună iar Răzvan se pare că dorește să se implice mai mult pe partea de online a Botoșaniului astfel încât a venit cu niște propuneri de colaborări foarte interesante pe care le voi face publice atunci când vor fi aproape puse în aplicare.

Țin să mulțumesc și localului Grand Irish Pub care a fost foarte generos cu noi și ne-au oferit o sponsorizare de 50 de lei astfel încât fiecare blogger a putut consuma un produs fără să îl plătească.

De acuma ne vom reface puțin după acest blogmeet și vom începe pregătirile pentru următorul deoarece vrem ca acestea să evolueze cât mai frumos.

Mai jos avem și o fotografie că așa e frumos:

Inca o zi pana la Blogmeet

Au devenit tot mai dese articolele legate de blogmeet-urile organizate în Botoșani iar astăzi se pare că mai scriu unul. În ultimul articol spuneam că acea ediție a fost una pregătitoare astfel încât atunci am stabilit cu aproximație data, ora precum și localul în care să se organizeze.

Imediat după acea întâlnire am făcut un sondaj în grupul de pe Facebook și am hotărât că data ideală a acestui blogmeet este 26 Aprilie, adică peste două zile.

Sper ca la acest blogmeet să vină cât mai multe persoane posibile astfel încât blogmeet-ul să dureze cât mai mult și să fie cât mai plăcut.

Momentan și-au anunțat prezența 6 bloggeri – cu tot cu mine – însă sper ca să vină un număr mult mai mare, dublu dacă se poate.

Aș vrea însă să vină și persoanele care vor să-și deschidă un blog pentru că știu că participarea la un astfel de eveniment le-ar convinge să facă acest pas. De asemenea aici ar putea întâlni persoane care să le ajute să-și facă blogul.

Așadar dacă sâmbătă la ora 14.00 ești în Botoșani și ești blogger sau vrei să devii, atunci te așteptăm în Grand Irish Pub. Poți vedea participanții aici și tot acolo îți poți anunța și prezența.

Sursa imagine: cuvintedinpalarie.com

La multi ani de ziua cartii

Nu am scris nimic de Paște însă am ținut să scriu numaidecât de Ziua Cărții. Ziua cărții se sărbătorește în fiecare an pe 23 aprilie, adică azi, și este o zi internațională organizată de către UNESCO.

La noi se pare că se sărbătorește Ziua bibliotecarului însă în concomitent se sărbătorește și Ziua cărții și a drepturilor de autor.

Am aflat încă de acum două zile de această sărbătoare și m-am decis să o sărbătoresc și eu. Și cum aș fi putut sărbători mai bine dacă nu prin achiziționarea unor cărți noi ? Mereu am cumpărat cărți de pe Libris așa că azi tot la ei am apelat. Prefer acest site deoarece oferă transport gratuit dar și promoții cu reduceri de până la 90%. Pe lângă acestea, faptul că mai primeam și o carte gratuită m-a convins să trimit o comandă.

M-am decis destul de greu însă după câteva sfaturi primite de la Gabriel am făcut alegerea finală: Hoțul de cărți și Hobitul, care m-au costat 50 de lei.

Prin acest articol țin numaidecât să îi felicit pe Brașovenii de la Libris care fac o treabă foarte bună în mediul online. De la ei am cumpărat primele cărți online și m-au convins să mai cumpăr atunci când am bani și când sunt promoții. De asemenea sunt de apreciat campaniile pe care aceștia le organizează precum și promoțiile zilnice.

Prea curând nu îmi voi mai permite să cumpăr cărți însă voi pune bani la pușculiță deoarece vreau să îmi cumpăr toate cărțile Game of Thrones deoarece serialul este unul de excepție iar cărțile sunt cu siguranță mult mai bun.

Moldoveni veniti acasa

După câteva zile de stat în casă azi am simțit nevoia de a vedea lucruri noi dar și de a mă plimba, cu toate că vremea se anunța destul de urâtă. Astfel am decis să mergem la colega unei prietene care stă într-o localitate vecină, la 20 km distanță, și pentru ca să fie călătoria mai plăcută am mers pe jos.

Destinația noastră era exact la malul Prutului și la vederea acestuia și la auzirea unei melodii populare m-a cuprins o mare dorință. Stăteam și mă uitam pe malul celălalt al Prutului și văzând câteva căsuțe care probabil constituiau un sătuc am simțit nevoia să cunosc, să văd și să aflu.

Simțeam că o parte din mine se află acolo și aș fi vrut să ajung pe acel câmp care, nu știu de ce, însă avea mai mulți copaci și mai multă liniște decât era pe malul drept.

Mi-aș fi dorit să pot trece Prutul înotând și să vorbesc cu bătrânii din sat. Să văd cum trăiesc ei și care e viața lor. Aș fi vrut să stau pe o bancă la poarta unui bătrân care să ne povestească trecutul său. Aș fi vrut să aud povești de viață deoarece acestea sunt atât de frumoase și triste uneori încât ajungi să îl apreciezi pe acel om care povestește.

Înainte nu mă afirmam atunci când venea vorba de unirea cu frații de peste Prut însă după cele petrecute azi, tare mi-aș dori să pot ajunge în Moldova doar cu un simplu microbuz care face cursă zilnică. Aș vrea să pot da mâna cu un frate de pe celălalt mal și să stăm la povești la un pahar de vin.