Lună: martie 2022

FAN Courier lansează FAN Delivery

Mereu am fost de părere că cei de la FAN Courier au cam pierdut teren în fața concurenței, prin faptul că nu au mai venit cu nimic nou în ultimii ani. Deși au deținut și probabil că încă au o bună parte din piața de curierat, nu au știut să profite de acest monopol, dacă îl pot numi așa.

Ar fi putut să fie ei primii care să propună ideea de EasyBox, dar nu au făcut-o. Puteau încerca și piața de livrări de mâncare și alte produse din magazine, dar au făcut-o târziu.

Abia acum anunță lansarea FAN Delivery. Nu prea găsesc detalii pe site-ul lor oficial, dar din câte văd serviciul e disponibil doar în București, Cluj și Timișoara. Ori poate e și prin alte locuri, dar site-ul făcut în grabă nu este chiar atât de darnic cu informațiile.

Livrarea se face cu bicicleta, scuterul și mașina. Sunt curios dacă oferă beneficii mai interesante decât alternativele, dat fiind faptul că au scos capul la lumină destul de târziu.

Deschidere cont bancar la ING pentru PFA

Deși am înțeles că nu e neapărat necesar un cont bancar separat pentru PFA, este recomandat pentru a nu încurca borcanele pe acolo. Așa că azi mi-am făcut curajul să fac o plimbare la bancă, pentru a-l deschide.

De fapt, am fost de zilele trecute, să întreb ce documente îmi trebuie. Aparent, nu ai nevoie decât de certificatul de înregistrare, certificatul constatator, contractul de comodat pentru sediu și buletinul. Toate ar trebui să fie prezentate în original.

Astea sunt cerințele celor de la ING, cel puțin. Ți se cer câteva detalii, iar mai apoi contul este deschis.

Treaba durează mai puțin de 10 minute. Mă rog, ar fi durat dacă aplicația de business a celor de la ING ar fi mers cum trebuie.

Problema e că aparent nu sunt la fel de mișto pe partea de comisioane, la fel precum în cazul pachetelor pe persoane fizice. Sunt comisioane la transfer, sunt comisioane la retragere dar și taxă pentru deschiderea contului, de 45 de lei. Pentru început asta nu reprezintă o problemă, dar sunt șanse mari să mă reorientez cu timpul.

Salvat de Ruby, un film de duminică grozav

Ieri energia a lipsit cu desăvârșire, așa că am zis că un film de duminică poate fi o alegere grozavă pentru a-mi pune bateriile la încărcat. Consider ca fiind filme de duminică toate acele filme de familie, ușoare și cu final fericit. Mi se pare că astfel de filme sunt esențiale pentru cinefili așa ca mine.

Unul dintre ele este și filmul Salvat de Ruby, film pe care îl găsim, desigur, pe Netflix. Pe scurt, este un film cu un câine. Cum să nu fie mișto?

Bazat pe o poveste reală, filmul Salvat de Ruby îi are în centrul pe Dan, polițist ce visează să facă parte din unitatea K9, chiar dacă toate par a fi împotriva lui. Face echipă cu Ruby, un câine problemă ce nu părea a fi dorit de nimeni, până la Dan.

Povestea curge ușor, plăcut și îți transmite un vibe foarte plăcut. Iar faptul că este inspirat din realitate îl face să fie și mai drăguț.

Drept urmare, dacă vrei să vezi un film alături de familie, Salvat de Ruby poate fi o alegere bună.

Totul s-a scumpit. Mai construim?

Cei care mă citiți mai des, știți că mai povestesc din când în când despre ce mai fac la țară. Am crescut la curte, cu vaca și calul, așa că nu pot sta prea mult departe de acel gen de libertate. Drept urmare, atunci când ai mei au vrut să vândă casa părintească le-am interzis să o facă.

Acolo e acasă și mai construiesc câte ceva, în limita posibilităților. Iar dacă anul trecut m-am ocupat de garduri și porți, anul ăsta aș vrea să fac un grătar cu de toate.

Vreau să fac un grătar din cărămidă în curte, iar pe lângă să fie și ceva blat, chiuvetă, plită, cuptor, afumătoare… Tocmai se mai demolează o clădire la țară, așa că vreau să fac mare stoc de cărămidă veche. Nu o fi frumoasă, dar e calitate.

Așa ușor-ușor fac lista cu cele necesare. Astfel se face că aflu despre prețul sacului de ciment care a crescut de pe la 22 lei la 35 lei. 13 lei crește în doar câteva luni, ferească!

Bine, mai voiam să îmi fac și solar primăvara asta. Dar luna viitoare trebuie să plătesc asigurarea la mașină, care e pe numele meu. Așa că doar o să cumpăr o parte din fierul necesar și pregătesc terenul pentru anul viitor.

Voiam să construiesc mai mult anul ăsta, mai ales că probabil ai mei se mută iar casa rămâne pe mâna mea, deci mai multă libertate. Doar că după toate scumpirile astea, mai aștept. Să văd, poate s-or mai ieftini sau măcar să crească bugetul. În caz contrar, ne mulțumim cu ce avem.

Fă-ți site web, că nu ți-l șterge nimeni

Oare de câte ori n-am auzit îndemnul ăsta? Câți ne recomandă să nu investim prea mult în YouTube, Facebook sau Instagram, pe motiv că nu deținem controlul și că ne-am putea trezi oricând fără cont, tot conținutul pierzându-se în zadar. Mulți spun că e mult mai safe să îți faci un blog, că ai control absolut asupra acestuia.

Serios, cine ți-ar putea șterge site-ul? E al tău, dai bani pentru el, așa că nu ți-l poate lua nimeni. Ei bine…

Odată cu războiul din Ucraina, s-au trezit și ai noștri că trebuie făcut ceva cu propaganda rușilor. Așa că s-au pus pe închis site-uri. Problema e că acolo la vârf e vreun Dorel care acum pe timp de iarnă nu mai toarnă asfalt cu roaba, ci e IT-ist. Așa că închide ce-i pică la mână.

Una dintre victime a fost bookblog.ro. Am fost uimit să aflu că a fost închis, că doar știam site-ul și nu știam să fie ceva urmă de propagandă pe acolo. M-am uitat și în arhiva web, așa că mi-am confirmat: doar recenzii și cultură p-acolo. Deci, ce propagandă?

DNSC, Directoratul Național de Securitate Cibernetică, se face vinovat de închiderea acestui blog care deja e offline de câteva zile. Iar toate aceste zile înseamnă bani pierduți, că oamenii mai făceau și ceva afiliere, dar și posibile pierderi în poziții SEO. Iar pentru aceste pierderi nu plătește nimeni.

Cumva, justificarea e că BookBlog.ro a fost spart în urmă cu ceva timp, hackerii și-au făcut de cap pe acolo, au pus niște reclame, iar de aici vine și decizia de închidere a site-ului, decizie care pare a fi în curs de remediere.

Altfel spus, chiar e atât de sigur conținutul de pe blog? Nu poți rămâne fără el? Poate doar cu backup-uri făcute cât mai des.

Căștile OneOdio nu au viață lungă

Acu` ceva timp am câștigat o pereche de căști OneOdio A30 pe care le-am folosit aproape zilnic la birou, cât și acasă uneori. Concursul a fost organizat pe blogul lui Marius (poza îi aparține) iar căștile le-am primit undeva prin vara anului trecut, sau la sfârșit de primăvară, nici nu mai știu.

Cert e că le folosesc de cel mult un an de zile, iar când au ajuns erau noi. La început, m-au încântat peste măsură.

Se auzeau bine, bassul era bass, muzica se auzea frumos, autonomia era de câteva zile de utilizare intensă și totodată conexiunea cu laptopul era mai mult decât ok. Drept urmare, păreau ce trebuie.

Ei bine, autonomia a scăzut ușor-ușor odată cu trecerea timpului, ceea ce a fost destul de supărător. De la câteva zile de muncă, autonomia a ajuns să fie de o zi, apoi de jumătate de zi și, în final, să nu se mai încarce deloc. Fac ledurile ca semaforu` când le pun la încărcat.

E bine că le pot folosi cu cablu AUX, doar că în acest mod nu se mai aud la fel de tare și de frumos. Sună paradoxal, știu, dar căștile OneOdio oferă un sunet mai fain atunci când funcționează pe acumulatori.

Văd că pot fi găsite căști OneOdio și pe eMAG iar acesta este și motivul pentru care am scris articolul. Nu pentru a face pe nemulțumitul, ci pentru acele persoane care caută păreri despre aceste căști pe internet. Este util să aibă și experiența mea în vedere, înainte de a face o alegere.

Sigur, sunt niște chinezării, dar asta nu înseamnă neapărat că sunt proaste. Iau în calcul și posibilitatea ca eu să fi avut ghinion și să fi nimerit un produs prost. Nu înseamnă că toate crapă după mai puțin de un an, dar e bine să țineți garanția pe aproape, dacă aveți.