Evoluția satului românesc. Se poate?

Îmi place aerul – cât de cât – curat, natura, verdele, motiv pentru care momentan locuiesc la țară. Îmi place viața la curte, să pot sta cât mai mult timp afară, doar că această bucurie de a profita de toate bunătățile naturii are și consecințe. Nu prea ai facilități, dacă le pot numi așa.

Cel mai aprobiat bancomat e la vreo 25 de km. Cel mai apropiat Petrom, că de acolo alimentez eu, e la 45 km. Mai aproape ar fi Socar, tot la vreo 25 km. Un market mai mare tot la 25. Cluburi, terase, socializare șamd șamd, tot la distanță mare. Iar distanța nu ar fi o problemă dacă drumurile ar fi ok. Dar nu-s deloc. Am DJ 294 pe care trebuie să-l suport, iar DJ 294 îți ucide mașina repede și sigur.

Unele sate par să mai evolueze măcar puțin. În afară de acele proiecte prin care, din ce văd la TV, își trag unii banii, mai apare câte un teren sintetic, se modernizează școlile șamd. Totuși, fără infrastructură nu vor apărea prea multe locuri de muncă, iar lumea tot în agricultură va lucra. Nu că ar fi o rușine, ci pentru că e multă bătaie de joc. E prost plătit totul, plus că au apărut firmele mari care au cumpărat toate pământurile și sunt lucrate în mod industrial. Iar restul sunt la ajutor social.

Dar până nu se fac drumurile… nu cred că are satul românesc vreo șansă.

Heinner, Steinhaus, Ruris. Mărci mai mult sau mai puțin cunoscute

Mi s-a pus pata să-mi cumpăr o motocoasă și de ceva analizez piața. Desigur că în online ofertele sunt mai multe dar și prețurile mai accesibile. Inițial am luat în vizor Dedemanul, pentru că ar fi mai ok cu garanția, iar pe lângă ăsta ar mai fi doar câteva magazine care însă au doar branduri premium dacă pot fi considerate așa, care sunt și scumpe totodată. În magazinele online găsești și produse ale unor mărci mai mult sau mai puțin cunoscute precum Heinner, Steinhaus sau Ruris.

Desigur că nu sună ca Bosch, Stihl, Husqvarna, Makita sau alte mărci pe care nici nu le cunosc, dar nici prețurile nu-s la fel. Cu Heinner m-am lămurit cumva după ce la Black Friday am cumpărat o drujbă de care văd că tata e mulțumit, pentru că eu nu prea mi-am prins urechile cu ea. Am văzut că eMag comercializează și destul de multe electrocasnice marca Heinner, iar multe dintre ele au review-uri pozitive.

Despre Steinhaus am înțeles că este tot marcă deținută de eMag. Modelul pe care l-am vizat eu are câteva review-uri pozitive, însă despre acestea nu știm niciodată cât sunt de reale. Îmi place însă că vine cu destul de multe accesorii incluse, spre deosebire de cel de la Heinner.

Apoi intră în scenă Ruris, o marcă românească din ce am citit eu printre rânduri. Despre ei chiar nu știu chiar mai nimic, deși am văzut că au video-uri cu instrucțiuni în română pe Youtube, ceea ce ar putea reprezenta un avantaj. La fel ca cele de mai sus, review-uri pozitive sunt.

Am văzut apoi un model marca Ural Mash, ceva rusesc am înțeles, foarte puternică de altfel, de 5.7 cai putere. Nu îmi prea place mie de Putin, însă în mărcile rusești parcă am încredere. Îmi transmit ideea de puternic, cu viață lungă. E foarte probabil să greșesc, nu neg. Motorul mare însă mă gândesc că va consuma mai mult, iar greutatea e la rândul ei mai mare față de celelalte.

Redescoperă binele. El chiar mai există

M-am cam depărtat de televiziunile de știri dar și de cele mai multe site-uri online tocmai pentru materialele proaste, inutile sau menite să manipuleze. Majoritatea știrilor le iau de la radio, când merg cu mașina, dar și de la prietenii de pe Facebook care mai dau share. Mai urmăresc însă unele publicații, de preferat ale jurnaliștilor independenți, care chiar au materiale faine. Un exemplu ar fi Recorder despre care – cred că – am mai scris aici pe blog.

Acum mi-au atras atenția cu o campanie intitulată Redescoperă binele, într-un parteneriat – dacă îl pot numi așa – cu Timișoreana care sărbătorește 300 de ani de existență. Momentan există două materiale pe această temă:

Despre un băiat care ajută pe cei nevoiași, făcând cumpărături și dându-le o mână de ajutor:

Precum și despre comunitatea șoferilor cu mașini off road care fac voluntariat pentru a-i scoate pe cei împotmoliți și nu numai:

Aș fi vrut să spun că poate ar mai trebui făcut mai des acest jurnalism în care scoatem în față și exemplele pozitive, nu numai pe cele negative, dar tot la ei sunt și o mulțime de materiale despre conducătorii noștri dragi. Totuși, printr-o amestecare de reportaje și materiale atât de bine cât și de rău, rezultă un cocktail delicios de jurnalism de calitate, despre care mulți cred că deja nu mai există.

Astfel, poate că ar trebui și noi să scoatem în față pe oamenii cu personalitate și caracteri, oameni buni, iar mai apoi sau chiar deloc, pe unele scursuri ale societății, pleavă de care ne-am săturat la cât de des am văzut-o la TV.

Mai multă luptă contra gunoaielor?

De ceva timp mi-a dat cerere pe Facebook un om fain, pe nume Eugen, care se luptă cu cei care fac mizerie în Iași. Văzusem inițiativa lui de a face curat într-un loc de unde se vede frumos orașul, drept urmare merge multă lume cu mașina acolo, iar în urma lor rămâne dezastru. Și, cel puțin de când suntem prieteni, se tot luptă omul cu gunoaiele care lasă gunoaie. Pentru asta, tot respectul și admirația. Un model de urmat, dintre noi cei mici.

Și nu e o noutate că peste tot avem această problemă: gunoaiele. E o problemă mai degrabă care pleacă de la proasta educație. De asta avem peturi și ambalaje peste tot, parcuri, râuri, spații verzi, străzi șamd. Problema e că nu prea se face nimic în acest sens. Mă refer la autorități, că prin societate mai răsare câte un Eugen, sau alți oameni faini, care se apucă de treabă, fără rușine că strâng gunoaiele unor gunoaie.

S-au înmulțit camerele de supraveghere prin orașe dar chiar și pe la sate sunt 2-3. Și s-ar mai putea înmulți. Iar cu înregistrările respective, cei care fac mizerie să fie puși la amendă dar și la strâns gunoiul lăsat chiar de ei, dar și de alții.

Mai sunt și camere auto cu care sunt surprinse gunoaiele pe patru roți, iar acelea ar putea fi la rândul lor folosite drept dovadă. Plus că toată lumea are un telefon cu care ar putea face o mică filmare. Și cu siguranță țara asta ar fi mai curată după ce se dau niște amenzi frumoase iar mai apoi ar fi puși la treabă.

FAN Courier face o glumă bună

Deși sunt exasperat de glumele cu cireșe care circulă în perioada asta, că deh.. e sezonul, nu pot să nu apreciez o glumă bună. De altfel pun la cale și eu o glumă, că deh atât de tare mă enervează glumele cu cireșe, încât sper să-i enerveze și pe alții. Dar să revenim la gluma bună, nu la a mea. :))

Cei de la FAN Courier au încărcat poza asta pe Facebook:

E fain când companiile mari arată că au și umor și poate că ar trebui să arate mai des asta. Zic!

Vine „infernul” pe 25 mai? GDPR is coming

S-au tot anunțat multe revoluții pe internet în ultima vreme, dar ultima parcă pare cea mai serioasă. A fost mai întâi partea cu cookies, că trebuia anunțat vizitatorul, apoi se anunța război site-urilor nesecurizate, iar acuma e gălăgie multă cu GDPR-ul ăsta, mai ales după tam tam-ul făcut în legătură cu protecția datelor a utilizatorilor Facebook. Asta parcă pare mai complicată decât toate, dar sigur se va găsi o rezolvare rezonabilă.

Mai multe despre tot balamucul ăsta numit GDPR găsiți aici că nici eu nu prea știu – încă – prea multe. Dar vom găsi noi o soluție, sigur, și de data asta.