Chatul celor de la OpenAI nu este mereu o soluție

Chatul cu inteligență artificială al celor de la OpenAI este subiectul acestor zile. De fapt, se vorbește despre el din decembrie, când a fost el lansat sau a devenit mai cunoscut atunci. Citind articolul lui Marius pe acest subiect, mi-am zis că am și eu ceva de zis despre el.

Recunosc că inițial am privit lansarea acestui instrument ca pe un pericol pentru activitatea mea profesională. Eu scriu articole, iar acest chat pare că poate să îmi ia oricând locul. La o primă vedere, chiar așa și pare.

Apoi, am zis că e musai să îl testez. Iar de atunci îl folosesc destul de des. Mă ajută să îmi conturez ideile pentru un articol, deci nu iau informațiile cu copy paste de acolo.

Cu cât l-am folosit mai mult, cu atât m-am liniștit mai tare. Iar asta deoarece mi-am dat seama că acest instrument nu este o adevărată amenințare, așa cum am crezut la început.

Înainte de toate, am observat că textele pe care le oferă pentru aceeași interogare introdusă de mai multe ori sunt foarte asemănătoare. Mai schimbă el câte ceva, dar în rest e la fel. Asta înseamnă că dacă o altă persoană a folosit textul înaintea ta, este foarte probabil ca textul tău să fie considerat a fi duplicat de către Google. Iar asta nu e bine.

Apoi, din câte citesc, conținutul realizat de inteligența artificială poate fi detectat de către motoarele de căutare. Iar cum acest chat este dezvoltat de Microsoft, din câte am înțeles, cu siguranță Google nu va îmbrățișa ideea de a posta conținut de la OpenAI pe bloguri, de exemplu.

Lăsând detaliile tehnice deoparte, problema principală a acestui chat este faptul că textele pe care le realizează sunt destul de seci. Sunt lipsite de viață, mai bine spus, așa că mie unul cel puțin nu mi-ar plăcea să postez aici pe blog astfel de texte.

O altă problemă ar fi și faptul că trebuie să rescrii conținutul oferit de acest instrument. Asta deoarece există greșeli sau chiar informații eronate.

Sunt sigur însă că va evolua mult în următorii ani și ne va putea fi de mare ajutor. Cu toate acestea, trebuie păstrate proporțiile folosirii sale. Nu e greșit să ne folosim de informațiile pe care ni le oferă acest chat, greșit ar fi să luăm textele sale și să pretindem că le-am făcut noi. Atunci ar fi o problemă.

Vă folosiți de acest instrument?

Bogații sunt chitroși?

În cazul în care nu a-ți mai întâlnit cuvântul chitros, vă spun că este sinonimul lui zgârcit. Încep prin a spune asta deoarece am teama că e ceva regionalism. L-am căutat și eu pe DEX înainte de a scrie articolului, iar primul rezultat de pe Google a fost dex.md.

Personal, aș minți să spun că sunt o persoană cu bani, ci dimpotrivă, pot spune că o bună parte a vieții mele am făcut parte din tabăra celor fără bani. Meh, începuturile au fost grele, iar acasă încă se mai practică agricultura, iar asta nu la un nivel foarte profitabil. Asta ca să înțelegeți contextul.

Au fost și vremuri bune, însă lipsindu-mi educația financiară, instinctele au controlat mai totul, așa că am gestionat prost acele vremuri.

În prezent, încerc să înțeleg greșelile din trecut, să scap de lene și să muncesc mai mult. Cred că există loc pentru mai mult. Așa că la ora actuală aș putea spune că sunt la nivelul de supraviețuire. În ultima perioadă lucrurile au luat o ascendență și am descoperit potențialul. Prin urmare, pot spera la vremuri mai bune.

Între timp, descopăr oameni. Am cunoscut, în mod indirect mai bune spus, mulți oameni cu bani în ultima perioadă. Fie că îi urmăresc pe internet ori fie că i-am cunoscut face to face, mi se conturează tot mai mult ideea că oamenii cu bani sunt mai chitroși.

Revelația am avut-o în momentul în care într-un podcast, un tip care tocmai zicea că și-a cumpărat un apartament destul de scump pe care mai apoi l-a amenajat fix cum a visat, în secundele imediat următoare cerea împărtășirea unui cont de Disney Plus.

Un abonament de Disney Plus e 30 de lei pe lună. În schimb, mă gândesc că pentru acel apartament a plătit poate mai bine de 100.000€. Poate că exagerez, însă sunt sigur că diferența între cele două costuri este imensă.

În astfel de situație te gândești în mod automat: dă-o mă naibii, te lauzi cu casa și te sărăcești la 30 de lei pe lună.

Reflectând la această atitudine, îmi dau seama că nu e neapărat chitroșenie – pe ăsta l-am inventat – ci mai degrabă chibzuință. Iar această chibzuință am observat-o la mulți oameni care nu au probleme cu banii.

Nu se grăbesc să cheltuie 5 lei, atât timp cât pot cheltui doar 3. Sigur, asta e valabil doar în cazul anumitor lucruri, nu este general valabil.

Chibzuința este poate un secret al succesului oamenilor cu bani. Apoi mă gândesc la mine. Nu sunt mereu chibzuit, ba adesea mă las condus doar de instinct și nu de puține ori regret anumite achiziții.

Prin urmare, un prim obiectiv propus în 2023 ar fi chibzuința. Nu ar fi rău să mă gândesc de 10 ori înainte de a cheltui un leu. Sunt sigur că în acest fel aș putea face mai multe economii.

Voi cum stați cu chibzuința și cu educația financiară? Dacă aveți recomandări în acest sens sunt mai mult decât bine-venite.

Timpul, cea mai mare provocare atunci când slăbești

Sau răbdarea, pentru mine e oarecum același lucru. Atunci când mi-am propus să slăbesc, am fost învăluit de un munte de entuziasm. Mă bucura ideea că în sfârșit mă apuc să fac asta, pentru că eram conștient de mult timp că trebuie să o fac, și abia așteptam rezultate.

În primele săptămâni, mi-aș fi dorit să scriu aproape zilnic pe subiect aici pe blog. Doar că mă abțineam, cu greu de altfel, pentru că nu aveam cifrele care să-mi permită să vorbesc despre. Ca să vorbești despre slăbit, trebuie să fi trecut prin asta. Nu poți scrie un ghid despre cum poți slăbi 10 kg dacă nu am ai făcut asta.

Așteptarea rezultatelor poate fi foarte grea. De exemplu, la început mă cântăream doar o dată pe săptămână. Mai precis duminica. Acum că mă apropii de îndeplinirea primului obiectiv, acela de a ajunge la două cifre pe cântar, mă cântăresc mai des.

Bine, mi-am dat puțin programul peste cap, fiind plecat în weekenduri, așa că am pierdut oarecum contorizarea precisă.

Mi-am impus încă de la început ideea că va fi mult de așteptat. Sigur, visam în mintea mea la rezultate peste noapte, dar totodată eram cumva conștient că nu se poate.

Mi-am spus că la sfârșitul verii ar trebui să fiu ok. Sigur, vor mai fi câteva kilograme în plus și atunci, fără doar și poate, însă este un obiectiv destul de realist zic eu. Este deci un obiectiv pe termen lung.

De ce nu poți slăbi peste noapte?

Eu slăbesc folosind o alimentație cu puține calorii. Meniu cu deficit caloric cred că îi spune.

În aplicația de sănătate de la Huawei se recomandă un deficit caloric de 500 de calorii sau chiar de 1000 în anumite situații. Totuși, ei insistă pe ideea deficit de 500 de calorii, ceea ce înseamnă un ritm mai lent dar eficient.

Cu cât slăbești mai mult și mai rapid, ori mai bine spus mai anormal, cu atât pui mai rapid înapoi. Am putut să observ asta în perioada sărbătorilor de iarnă. Și nu din vina sarmalelor sau ceva, ci mai degrabă din cauza unei viroze.

Vreo două zile am fost răcit bine, fără chef de nimic, deci și fără mâncare. Abia dacă m-am atins de vreo câteva fructe. În rest doar apă. În acele zile am dat jos mai mult decât de obicei. Dacă până atunci slăbeam maxim 2 kg pe săptămână, asta mai ales la început, în mod obișnuit maximul fiind de 1 kg pe săptămână sau chiar mai puțin, în acea săptămână dădusem jos vreo 3 kg. Mult prea mult.

Apoi, când am reluat alimentația obișnuită cel surplus de greutate care s-a dus rapid, la fel de repede s-a pus înapoi. Așa că m-am întors la ritmul obișnuit de ardere a kilogramelor.

Probabil că există diete minune care să te ajute să slăbești 2-3 kg pe săptămână fără probleme. Însă la fel de probabil le vei pune înapoi imediat ce vei începe să mănânci în mod obișnuit.

Prin urmare, dacă te apuci de slăbit, trebuie să te înarmezi cu multă răbdare. Doar așa poți să-ți îndeplinești obiectivul propus.

Cât timp țineți bradul și luminițele de Crăciun în casă?

Am pus bradul în titlu deoarece mă gândesc că aveți voi, căci eu nu dețin unul. Nu găsesc ca fiind inspirată achiziționarea unui brad – sigur ar fi artificial dacă aș face asta – pentru garsoniera în care stau cu chirie, pentru că sărbătorile mă găsesc la țară.

Totuși, în fiecare an am cel puțin o instalație cu luminițe de Crăciun în casă. O aprind în perioada lui Moș Nicolae și o țin până după revelion.

Anul acesta cred că a rezistat cel mai mult instalația tip perdea pe care o folosesc. E 12 ianuarie iar aseară a stat aprinsă câteva ore.

Iubesc luminițele de Crăciun și totodată acestea produc o lumină plăcută pe timp de seară. Așa se face că încă nu am renunțat la ea. Totuși, mă gândesc cu jale că încet dar sigur se apropie ziua în care nu se va mai aprinde pentru o lungă perioadă de timp.

Prin urmare, sunt curios: cât timp țineți bradul și luminițele de Crăciun în casă?

Am observat că deja apar brazii naturali pe la tomberoane, semn că lumea a scăpat de ei. Dispare atmosfera de sărbătoare, așa că trebuie să ne întoarcem la treabă.

Câtă apă trebuie să bei pe zi dacă ești gras?

Imediat ce am stabilit că trebuie să slăbesc, am căutat să iau ceva decizii pentru a consuma mai multă apă. Nu am probleme cu apa, așa cum au alte persoane care consumă cantități infime, însă problema mea e că uneori uit să beau și apă.

Așa că mi-am luat un bidon metalic tip termos ce are în jur de 800 de ml sau chiar 1 litru, pe care îl țin mereu pe birou. Avându-l la îndemână, consum mai ușor apa necesară zilnic.

În trecut, reușisem să slăbesc doar pentru că aveam bidonul de apă mereu la îndemână, așa că și cantitatea de apă ce ajungea în corp era mai generos. După ce mi-am luat cana filtrantă iar bidonul de apă a dispărut din dormitor, am început să consum iar mai puțină apă decât ar fi trebuit.

Nu cred că mai este nevoie să vorbim despre beneficiile unei bune hidratări. Sunt deja bine cunoscute, așa că apare întrebarea: câtă apă trebuie să bei pe zi dacă ești gras?

La TV și la radio ni se spune să consumăm minim 2 litri de lichide pe zi. Dar să fie ele oare suficiente? Sunt sigur că dacă reușești să bei, totuși, 2 litri de apă în fiecare zi, ești cât de cât ok. Problema este însă în cazul în care ai o greutate mai generoasă, așa cum se întâmplă și în cazul meu.

Noul stil de viață implică, printre altele, un consum mai mare de apă. Cel care îmi face meniurile mi-a recomandat să beau cel puțin 3 – 4 de litri pe zi. Și reușesc asta în zilele obișnuite. Mai greu în weekendurile în care plec la țară.

Greutatea influențează destul de mult cantitatea necesară de apă a organismului nostru. Pe Medlife.ro găsim, de exemplu, următoarele recomandări:

  • La o greutate de 40 – 50 kg cantitatea de apă necesară este de 1.6 – 2 litri.
  • La 60 – 70 kg trebuie să bei 2.4 – 2.8 litri de apă.
  • În cazul în care ai o greutate asemănătoare cu a mea, adică în jur de 90 – 100 kg, atunci trebuie să bei 3.6 – 4 litri de apă în fiecare zi.

Altfel spus, la fiecare 10 kg ar mai trebui să adaugi aproximativ jumătate de litru de apă.

Voi aveți grijă să vă hidratați bine în fiecare zi? Ce trucuri folosiți voi și mai ales ce cantitate de apă aproximați că beți zilnic?

Mâncărurile cărora le duc dorul în noul stil de viață

Zilele trecute am luat o informație tare utilă de la Gabriel Ursan, vizionând acest video despre slăbit. Este vorba despre faptul că nu ar trebui să privesc toată această schimbare doar ca pe ceva temporar, așa cum este regimul sau dieta, ci pe ca pe un stil de viață.

Cel mai probabil că așa îți întipărești în minte ideea că nu trebuie să revii la vechile obiceiuri care te-au făcut să depășești cotele normale ale greutății.

Încă de când mi-am propus că trebuie să scap de kilograme mi-am spus clar și limpede că anumite schimbări vor rămâne veșnic. De exemplu, nu voi mai mânca prăjeli vreodată, zahăr sau pâine. Pentru cea din urmă, poate că voi opta ocazional, iar asta deoarece îmi place să o gătesc.

Altfel spus, cred că m-am pregătit moral oarecum pentru perioada de după atingerea obiectivului de greutate.

Cu toate acestea, noul stil de viață implică în prezent consumul unor alimente cu destul de puține calorii. Alimentele pe care le consum se schimbă destul de rar, așa că apare monotonia. Aceasta este poate cea mai mare provocare.

În plus, aș minți să spun că nu mi-e dor de anumite mâncăruri.

De exemplu, cel mai mult râvnesc după o ciorbă. Eram genul de persoană care găteam câte o ciorbă în fiecare săptămână, așa că nu-mi lipsea ciorba din frigider. Acum îi duc dorul mai mult ca niciodată, însă sunt sigur că le voi relua la un moment dat. Sigur, vor fi mai multe legume decât grăsimi, dar fericirea se va întoarce.

La fel de mult duc dorul brânzeturilor, mai ales celei tip telemea. Este în topul mâncărurilor mele favorite iar la început făcea parte din regim, însă acum a dispărut. Cu siguranță o voi reintroduce în alimentația mea după ce această perioadă de calorii puține va lua sfârșit.

În rezist, tentații au fost destul de puține. Mi-am mâncat orezul la masa de Crăciun plină de fripturi și nu am fost foarte tentat. Berea nu mă mai atrage câtuși de puțin și am descoperit cât de bun poate fi un pahar de vin alb demisec din când în când.

Fastfood-ul nu era o slăbiciune de-a mea, chiar dacă mai păcătuiam uneori cu câte o shaorma, așa că sunt sigur că pot adopta un stil de viață care să nu-mi mai aducă kilogramele în plus de care scap acum.

Sunt multe cărnuri sănătoase de pus pe grătar, nu doar mici și cârnați, chiar dacă vor rămâne în sufletul meu mereu. Mă gândesc chiar ca la un moment dat să experimentez o rețetă proprie a acestor preparate și poate voi obține ceva mai sănătos.

Entuziasmant la toată această treabă e că găsesc ocazional câte ceva de povestit, așa că am materiale pentru blog. Uneori acesta poate fi cel mai mare avantaj al slăbitului: faptul că am despre ce să vorbesc.

Care-s mâncărurile voastre preferate la care v-ar fi greu să renunțați?