Lună: septembrie 2023

6 motive pentru care nu mai urmăresc meciurile naționalei de fotbal

De mulți ani nu m-am mai uitat la un meci de fotbal al naționalei de fotbal a României dar am zis ca azi să îmi amintesc de motivele pentru care nu mai fac asta, uitându-mă la meciul jucat împotriva selecționatei din Kosovo.

Mi-am amintit rapid, iar ca să țin minte la următorul meci, am zis să fac o listă. Culmea e că mă uit cu mai mult drag la meciurile din Liga 1 – prefer denumirea veche – decât la cele ale naționalei noastre de fotbal.

Iată care sunt cele 6 motive:

1. Comentatorii fură curent

Se exagerează și în Liga 1, însă când joacă România comentatorii au tendința de a exagera teribil de mult. Orice șut pe centrul porții e o ocazie imensă, orice fază mai rapidă e senzațională și orice pasă la portar e paradă memorabilă.

Exagerează mult, atât prin cuvinte cât mai ales prin ton. Noroc că meciul de azi a fost pe Antena 1, așa că a lipsit Mironică. Cel din urmă e un alt motiv pentru a NU mă uita la meciurile de fotbal.

Am înțeles că au fost mai decenți comentatorii de la Prima.

2. Fotbalul este jenant

Oricât de mult am insista ca echipele românești să titularizeze mai mulți jucători români, nu trebuie să uităm că adesea lipsește calitatea din rândul acestora. Nu degeaba CFR a luat 5 titluri consecutiv folosind, în cea mai mare măsură, jucători de naționalitate străină.

3. Comparația doare

Când jucăm cu echipe din afară, e mai ușor să facem o comparație între nivelul nostru și al altora. Iar comparația este, pentru un iubitor al fotbalului cel puțin, dureroasă.

Când joacă echipe din Liga 1 între ele, toate fiind la un nivel mediocru, parcă nu se observă o diferență de calitate. În schimb, când ai în față jucători de la echipe importante, diferența se vede rapid și doare.

4. Selecția este făcută pe pile

Cel puțin așa mi se pare mie. Sunt unii pe acolo aduși doar de dragul comentatorilor, probabil. Ei joacă prin China sau India și vin să joace la noi. Ce așteptări să ai?

5. E imposibil să te mai facă mândru

Sunt patriot de felul meu, chiar dacă zilnic găsesc motive pentru a nu mai fi. Sper la mai bine, deși puțin probabil să existe o astfel de îmbunătățire a situației prea curând.

Am fost o singură dată mândru că sunt român atunci când am urmărit naționala noastră de fotbal. Mai precis, atunci când selecționata U21 făcea senzație cu echipe precum Anglia, Croația, Franța și, în final, Germania.

Mulți dintre acei jucători au cam dispărut în ceață. Să fi fost doar o întâmplare, oare?

6. Uniți Sub Tricolor, huligani și atât

Nu înțeleg de ce naționala ar avea nevoie de galerie. Ea are nevoie de spectatori. La nivel de cluburi, înțeleg fenomenul și chiar îl admir, într-o oarecare măsură. Dar când galeria face mai mult rău decât bine, de ce să o mai primești?

Eu aș interzice prezența acestui grup pe stadion, iar astfel toată lumea s-ar bucura de meci într-un mod civilizat.

Probabil că voi mai îmbogăți această listă cu motive, cu cât mă voi mai uita mai mult la meci. Nu cred că voi rezista până la final, așa că puteți spune și voi motive pentru care NU vă mai uitați la meciurile naționalei.

Caut o soluție accesibilă pentru udarea prin picurare a plantelor la ghiveci

Mi se pare că florile au un rol estetic foarte important, așa că dacă e să zic ceva care îmi lipsește la foișor, atunci florile sunt acel lucru. Nu ar fi greu să pun. Petuniile sunt ieftine, ghivecele la fel, sau chiar le pot face personal din lemn, însă problema apare atunci când vine vorba despre apă.

Mergând la țară o dată pe săptămână sau două uneori, plantele ar simți lipsa apei. Așa se face că petuniile de la leagăn sunt vai de mama lor. Mi-e cumva aiurea să le cer alor mei să bată un drum doar pentru asta, așa că am renunțat la ideea de a mă bucura de prea multe flori la ghiveci, deocamdată.

Totuși, weekendul trecut am scos jardinierele la scandal. Am căutat pământ scos de cârtițe, le-am umplut iar în ele am pus semințe de pătrunjel, mărar și leuștean. Urmează să pun și alte plante aromatice curând, precum cimbrul, rozmarinul și chiar oregano. Mă încântă ideea de a condimenta mâncărurile cu ierburile situate la îndemână.

În plus, în viitor aș vrea să îmi pregătesc eu o bună parte din condimentele folosite pentru gătit. Dar despre asta vom discuta la momentul potrivit.

Apare însă problema udatului. Dacă ar fi să merg săptămânal la țară, cred că ar fi suficient să le ud în fiecare weekend. Fiind poziționate la umbră, nu se vor usca prea rapid. Nu voi reuși din păcate să fac asta, așa că sunt nevoit să caut o soluție cât mai avantajoasă de udare prin picurare.

Prin urmare, m-am apucat să caut. Cum buget nu prea este, caracterul accesibil este foarte important!

Așa am dat peste acest senzor irigator automat, după cum el e numit. E 36 lei o bucată și pare a fi o soluție foarte interesantă. În descriere zice că ar oferi plantei 150 ml la 24 de ore. Cu un bidon de 5 litri aș oferi plantei garanția apei timp de o lună de zile.

Are și câteva recenzii pozitive pe eMAG, aș putea ascunde rezervorul de apă într-un loc mai puțin vizibil, ca să nu se vadă urât pe acolo, așa că tare mă tentează să încerc un astfel de senzor.

Totuși, am zis să vă cer și vouă părerea. Ați găsit soluții mai bune de irigare a plantelor atunci când plecați în concediu? Recomandările sunt mereu bine-venite, doar știți.

10 idei interesante din Revoluția Glucozei de Jessie Inchauspe

M-a lovit în urmă cu câteva zile un mail de la Libris în care eram anunțat că au livrare gratuită la orice comandă. Așa că, de dragul vremurilor bune, am zis să intru să văd ce pot găsi bun de citit.

Îmi era dor să mai frunzăresc o carte așa că, navigând pe site, am dat peste Revoluția Glucozei, scrisă de Jessie Inchauspe și adusă la noi de Editura Publica.

Auzisem de ea la Dragoș Pătraru, pe care am început să îl urmăresc mai des de când mi-am propus să slăbesc. Recunosc că am găsit la el multe sfaturi faine, așa că am ales să o citesc și eu.

Am comandat-o rapid și am dat-o gata în doar două zile. Așa am descoperit că problema mea cu cititul ține de cărțile care îmi cad în mână. Este important să fie un subiect interesant, iar eu citesc fără probleme. Găsesc timp și elimin scuzele.

Cu ocazia aceasta, poate reușesc să citesc mai des și, mai ales, să apară mai multe articole despre cărți pe aici. Poate chiar unul pe săptămână? Ar fi grozav!

Am extras mai multe idei din Revoluția glucozei pe care le-am găsit interesante și pe care îmi propun să le aplic, așa că le prezint în rândurile următoare. E un fel de recenzie, dacă pot să zic așa. Dacă te interesează cartea și vrei să afli dacă merită să o cumperi, articolul meu ți-ar putea fi de ajutor.

Recenzie Revoluția glucozei, de Jessie Inchauspe

Jessie deține pagina de Instagram Glucose Goddess și are o poveste de viață destul de interesantă. A suferit un accident la 19 ani, care a necesitat o operație deloc ușoară.

Evenimentul i-a dat viața peste cap, așa că a decis să își studieze mai mult organismul, pentru a descoperi ce ar putea face pentru a se simți mai bine. A ajuns să fie voluntară într-un studiu care studia efectele glucozei și în baza datelor oferite de ceva senzor de monitorizare continuă a glicemiei, a experimentat și a tras mai multe concluzii pe care le împărtășește cu noi în acest articol.

De asemenea, s-a folosit și datele oferite de persoanele apropiate precum și ale celor din comunitatea care numără peste 2.7 milioane de urmăritori pe Instagram.

Prima jumătate a cărții conține informații precum ce este glucoza? și alte date științifice, explicate într-un limbaj natural. Utile toate aceste informații, dar greu de ținut minte toate. Totuși, te ajută să înțelegi mai ușor sfaturile de la final.

Cea mai importantă parte a cărții este cea unde ni se prezintă recomandările pentru a aplatiza curba glucozei. Iată care sunt cele 10 sfaturi oferite în carte, pe care le-ai putea încerca și tu:

1. Mănâncă tipurile de alimente în ordinea corectă

Acesta mi s-a părut de departe cel mai interesant sfat.

Atunci când mâncăm, ar trebui să păstrăm următoarea ordine: fibre, proteine și grăsime, amidon și zahăr.

La o masă în care avem șnițel, salată și pâine, ar trebui să consumăm mai întâi salata, apoi șnițelul și pâinea la final. Organismul procesează mai bine alimentele dacă mănânci în această ordine, iar astfel vârful glicemic va fi mai mic.

Este sfatul pe care eu îl pun în practică deja. Voi veni cu actualizări odată cu trecerea timpului.

2. Adaugă un aperitiv verde la toate mesele

Un alt sfat pe care îl folosesc deja: fiecare masă începe cu o salată. Sau cu câteva legume, atunci când nu am chef să fac salată.

Este simplu de pus în practică și, conform celor spuse în carte, beneficiile pot fi majore. Prin urmare, ce avem de pierdut?

3. Nu mai număra caloriile

Ehe, asta da provocare! Dacă tot am zis că voi slăbi în perioada următoare, metoda mea este cea a deficitului de calorii. În acest caz, nu prea știu ce să fac, dat fiind faptul că în Revoluția Glucozei îmi spune că nu este mereu despre calorii.

Mă gândesc să combin, oarecum, deficitul de calorii cu metodele din carte, să vedem care vor fi rezultatele. Totuși, nu voi exagera cu caloriile, asta mi-e clar.

4. Micul dejun trebuie să fie sărat

Sau cel puțin nu dulce! Este sfatul cel mai ușor de pus în practică pentru mine, pentru că aveam deja un mic dejun sănătos. Obișnuiesc să mănânc ouă la micul dejun, făcute fie ochiuri, fie omletă, fie fierte. Alături mai pun o telemea, o roșie… d-astea.

Acum voi adăuga și aperitivul verde, așa cum se recomandă. Să vedem cum funcționează.

Cumpără cartea Revoluția glucozei de Jessie Inchauspe

5. Toate tipurile de zahăr sunt la fel

În ciuda marketingului, toate tipurile de zahăr sunt la fel, iar toate sunt rele pentru organism. Prin urmare, nu ar trebui să ne complicăm prea mult pentru a căuta zahărul cel mai sănătos, deoarece nu prea există.

6. Dulcele e mai bun ca desert și rău ca gustare

Din fericire, eu nu iubesc dulcele. Așa că nu prea îl consum nici la desert și nici ca gustare. Foarte rar se întâmplă să vreau o prăjitură. Prefer mai degrabă plăcintele cu telemea, ca desert, în locul unui alt produs cu mult zahăr.

Totuși, voi consuma fructele la desert, nu ca gustare precum făceam până acum. Iar dacă se va pune problema de ceva dulce, la fel voi face.

Organismul procesează mai bine zahărul în acest fel.

7. Schema cu oțetul

Oțetul este un produs minune în nenumărate cazuri iar el ar fi bun inclusiv pentru organism.

Un truc recomandat pentru a ține glicemia sub control implică un pahar cu apă amestecată cu o lingură de oțet. Am încercat și cred că am nevoie de un pahar mai mare, ca să se simtă mai puțin oțetul.

8. Mișcare după fiecare masă

Ei bine, aceasta este cea mai mare provocare pentru mine. E greu cu timpul, însă mă voi strădui să fac puțină mișcare ori de câte ori mănânc.

Iubesc plimbările, doar că nu mereu am timp pentru ele. Voi încerca totuși să fac măcar câteva genoflexiuni în casă, sau să urc de câteva ori până la etajul patru și înapoi.

După cină ieșim la plimbare, așa că sper să pot ține cu dinții de acest obicei.

9. Gustările sărate sunt mai bune

Din nou o veste foarte bună pentru mine. Eu prefer oricând ceva sărat în defavoarea a ceva dulce. Sper să vă bucure și pe voi. Când simțiți nevoia de a ciuguli ceva, alegeți ceva sărat și nu ceva dulce.

10. Carbohidrații merg mai bine cu grăsime

Carbohidrații sunt destul de răi, am descoperit citind această carte, iar dacă nu poți renunța la ei, ceea ce e destul de greu, alege să îi consumi cu ceva grăsime. Poate fi iaurt, nuci sau alte produse bogate în grăsimi.

Am încercat să rezum cât se poate de mult sfaturile din Revoluția glucozei de Jessie Inchauspe. Nu am intrat în detalii prea mult, deoarece trebuie să vă recomand și vouă cartea. O puteți găsi aici sau aici.

Care sunt cele mai bune soluții pentru închiderea unui foișor?

Recunosc că îmi place destul de mult să petrec timp în foișorul construit în iulie așa că am cam abandonat zona în care am leagănul din lemn și hamacele, preferând foișorul. E de înțeles, am grătarul aproape, așa că s-au făcut destul de multe minuni pe acolo.

Probabil că se vor mai face și în perioada următoare, ori de câte ori voi merge la țară. Chiar dacă voi trece mai la alimente mai sănătoase și chiar dacă vor fi și excepții de la regulă, cât va fi vreme bună, focul se va aprinde.

Mă gândesc totuși, ca la un moment dat să mut leagănul mai aproape, dacă voi găsi un loc bun, la fel și hamacele, deși acel spațiu este perfect așa cum e el.

Sunt conștient că va fi o perioadă în care îi voi duce dorul. Probabil că din noiembrie va fi din ce în ce mai greu de făcut un grătar pe timp de seară, iar asta pentru că vremea se va răci, vor veni ploile, așa că nu va fi mereu confortabil. Sigur, există dos creat de acoperiș, dar lateralele sunt deschise.

Prin urmare, vântul are liberă circulație, la fel și frigul. Așa că, dacă vreau să mai frig câte un mic sau câte o legumă și pe tine de toamnă târzie, iarnă sau primăvara devreme, ar trebui să caut o soluție de închidere a foișorului.

Există suficiente opțiuni în comerț, nu neg. Cel mai adesea, am observat că se folosesc rulourile transparente cu capse. Par a fi destul de practice și de mișto, mai ales dacă ai un sistem de ridicare a lor, pentru momentele când nu sunt necesare. Numai că și costurile sunt destul de piperate.

La un calcul simplu, aș avea nevoie de 32 de metri pătrați de folie. Sigur e mai puțin de atât, însă e destul de greu de calculat pentru un amator ca mine, fiind acoperiș într-o apă, cu înălțime mai mică în spate.

Pe un site care promite cel mai bun preț pentru folie transparentă cu capse și bride (ofertă valabilă pentru început de an, însă anunțul a rămas pe site) am găsit un preț de 75 lei metrul pătrat. La un calcul simplu, rezultă un cost total de 2.400 lei. Prețul ăsta mă face să renunț la ideea de a mai face grătare în zilele urâte.

Pe alte site-uri am găsit și prețuri de peste 100 lei pentru metrul pătrat de folie. Nu sunt dispus să dau atât, desigur.

Am găsit și folie pentru terasă la Dedeman, la 450 lei rola de 15 metri pătrați. Ar putea fi și asta o soluție, prețul scăzând la 30 lei pe metru pătrat. Însă cu tot cu accesorii, costurile sigur mai cresc. Apoi ar fi necesare mai multe improvizații.

Policarbonatul ar putea fi o soluție interesantă, însă cred că ar trebui să gândesc un sistem care să nu îl uzeze după fiecare montaj. 45 lei ajunge metrul de policarbonat de 8 mm. Sunt și variante mai subțiri și mai accesibile, dar nu știu cât de rezistente ar fi atunci când vine furtuna.

Încă nu sunt convins care ar fi soluția ideală pentru închiderea foișorului, însă dacă aveți voi idei, secțiunea de comentarii este deschisă. Aștept opiniile voastre cu entuziasm și curiozitate.

Care este cea mai bună metodă de închidere a unui foișor sau a unei terase?

Am găsit secretul pentru a citi mai mult!

Și vi-l ofer și vouă, dacă alegeți să vă abonați prin Patreon la acest blog. Glumesc, știu că nu ar da nimeni nici măcar de o bere. Cine ar plăti pentru a descoperi rețeta care îi determină să facă ceva ce nu îi place?

Am multe reproșuri pentru mine și unul dintre ele este faptul că nu citesc suficient. Conștientizez beneficiile cititului, mai ales că o lungă perioadă de timp am avut o relație foarte frumoasă cu această activitate.

Demult citeam destul de multă beletristică. Preferam romanele polițistele precum și cele ale căror poveste se petrecea în perioada nazismului.

Apoi, după ce am mai crescut, poveștile acestea nu mă mai prindeau. Găseam tot mai greu o carte care să mă prindă, așa că, ușor-ușor, am renunțat la citit. Acest lucru nu mă mulțumește deloc, desigur.

Așa că a trecut destul de mult timp fără să mai citesc câte ceva, chiar dacă mereu mi-a fost dor să mai petrec o oră sau două în fața unei cărți care să mă prindă cu adevărat.

S-a întâmplat însă ca de curând să pun mâna pe două cărți ale căror subiect chiar mă preocupa. Voi scrie în viitorul apropiat despre ele și aici. În cazul ambelor cărți, le-am terminat în 2-3 zile, în ciuda timpului limitat.

Astfel, concluzia este destul de simplă: secretul pentru a citi mai mult este să găsești subiectele care te pasionează. În acest fel, îți va fi greu să lași jos cartea din mână și, cel mai probabil, îți vei găsi timp pentru încă 10-20 de pagini, oricât de ocupat ai fi. În cazul meu, cam așa funcționează.

Voi cum stați cu cititul?

SOLO a lansat aplicația pentru dispozitive mobile

V-am povestit la început de an faptul că sunt mulțumit de SOLO, serviciul de contabilitate pe care îl folosesc pentru PFA, așa că îl recomand cu încredere.

Nu m-am răzgândit de atunci, totul e simplu și ușor, ceea ce sigur că mă bucură. Înțeleg că SOLO se poate lăuda cu o bază din ce în ce mai generoasă de clienți, ceea ce este oarecum justificabil. Chiar merită să folosești serviciul. Nu că l-aș putea compara cu altceva, fiind singurul serviciu testat de mine, dar atât timp cât nu există probleme, zic că e bine.

Ultima noutate de la SOLO e lansarea aplicației pentru mobil. Probabil că mulți antreprenori o așteptau. Țin minte că atunci când m-am abonat la ei, am căutat aplicația în magazinul Google. Nu știu de ce, dar aveam impresia că sigur există o astfel de aplicație.

Nu exista atunci, dar acum avem o aplicație ce poate fi instalată atât pe Android cât și pe iOS.

Am instalat-o și eu pe telefon, deși voi prefera mereu să folosesc desktop-ul pentru treburi de genul. Mi-e mai ok pe ecran mare. Mă mișc mai rapid, găsesc mai ușor informațiile de care am nevoie, șamd. În schimb, cred că e bine-venită, chiar dacă nu o voi folosi prea des.

Ce poți face din aplicație?

Există câteva funcții simple, dar destul de practice. La fel precum în cazul platformei Web, poți emite facturi, poți adăuga dovezile cheltuielilor și totodată ai date despre taxele pe care trebuie să le plătești.

Foarte probabil din aplicație vei putea completa și datele necesare pentru declarațiile trimise la ANAF, așa cum e declarația unică.

Lăudabilă inițiativa SOLO de a lansa aplicația despre care am discutat, așa că dacă vă propuneți să folosiți serviciul, vă poate fi de folos. De asemenea, poți folosi link-ul meu și facem amândoi de o bere.