Pizza sănătoasă de casă cu făină integrală

De când mi-am schimbat stilul de viață și țin regim pentru a pierde kilograme, am renunțat la multe mâncăruri. Unora le duc dorul, așa că mi-am propus să le mai încerc ocazional, într-o variantă cât mai sănătoasă cu putință. Probabil voi mai scrie aici despre alternativele sănătoase.

Pizza este un astfel de preparat de care mi-e dor. Iar dacă tot îmi place să frământ, făcând adesea pâine integrală de casă, și mai ales dacă tot mi-am cumpărat piatră pentru pizza, am zis că trebuie să o fac și pe asta: pizza sănătoasă de casă pe care o poți consuma chiar dacă ții vreo dietă sau un regim.

Prin urmare, mi-am alocat ceva timp pentru a-l petrece în bucătărie – că tot mi-era dor – și am zis să încerc. Ce e de pierdut? Poate doar câteva ingrediente. O nimica toată!

Cum am făcut aluatul din făină integrală pentru pizza de casă

De data aceasta, am schimbat puțin ingredientele, deoarece nu eram perfect mulțumit de pâinea obținută în ultima vreme.

Mai precis, am luat făină integrală dietetică de la Raftul Bunicii. Am folosit 500 de grame din ea. Parcă se frământă mai frumos.

Peste, am râșnit niște sare așa la ochi și am pus un plic de drojdie uscată. 10 grame parcă are plicul. Am renunțat pentru moment la Dr. Oetker și l-am schimbat la pauză ca Becali cu Pakmaya.

Am amestecat bine ingredientele solide, iar peste am turnat aproximativ 300 ml de apă caldă. Apoi, dă-i și frământă. Bucuria mea.

Am frământat-o pe tocătorul din lemn până când am considerat că e pregătită de odihnă. Să fi fost vreo 15 minute de frământat, mă gândesc eu. Cică așa e bine, iar asta am observat și eu: cu cât frămânți mai mult, cu atât iese mai faină pâinea, sau orice ai face.

La final, am tăiat aluatul în patru și l-am format în bile. Pe acestea le-am pus pe masa dată cu făină, le-am uns cu ulei de măsline și le-am acoperit cu o folie și un prosop și le-am lăsat să crească aproximativ 2 ore.

Cu jumătate de oră înainte de a fi întrerupte de la crescut, am pornit cuptorul cu tot cu piatră de pizza în ea. Cică trebuie să fie bine înfierbântată și respect asta cu strictețe. Obișnuiesc, oricum, să înfierbânt cuptorul mai întâi. Am înțeles că așa e bine, deși nu știu de ce.

Topping pentru pizza sănătoasă de casă

Așa cum spuneam, am vrut să îmi iasă o pizza cât mai sănătoasă. Am ales să fie cu blat subțire, pentru a reduce cât mai mult conținutul de pâine. Prin urmare, l-am întins bine formând o tentativă de cerc. Nu mi-a plăcut geometria la școală, așa că mă scuzaț`.

Peste, am dat cu suc de roșii din belșug. E de țară, sănătos, În el am pus mai multe ierburi mediteraneene precum și puțin piper și chilli pentru mai mult gust.

Apoi, am dat cu mozzarella, care cică ar fi un tip de brânză mai ok dacă vrei să faci pizza sănătoasă de casă. A fost interesant să încerc, mai ales că nu țin minte să o fi folosit până acum. Pentru 4 pizza, am folosit aproximativ 300 de grame de mozarella.

Am năvălit după cu legume peste ea: ciuperci, ardei capia, porumb, măsline, roșii cherry și niște ceapă. Inițial am zis că nu pun, dar șefa a insistat.

Naționala cărnurilor a fost reprezentată de niște piept de pui făcut pe grill. Am tocat mărunt niște cubulețe, să nu se bată legumele între ele. A făcut pe arbitrul, cum ar veni. S-a potrivit grozav în toată combinația asta.

În final, m-am chinuit să transfer pizza pe piatră, că nu am încă o paletă pentru asta. Am lăsat acolo cam pentru vreo 20 de minute, la treapta mare de căldură. Cred că i-a plăcut, ca s-a copt bine.

Rezultatul? Unul excelent! Nici nu te-ai gândi că este vorba despre o pizza sănătoasă făcută acasă. Chiar dacă îi lipsesc mezelurile, cărnurile și făina albă, gustul nu e rău deloc.

În plus, am întins blatul suficient de subțire încât să fie puțină pâine de consumat. Cred că mergea o idee mai gros, dar mie îmi place așa. Pe piatra de pizza se coace foarte fain, aproape la fel precum într-un cuptor zidit. Sper să fac unul, poate chiar anul ăsta.

Sigur voi mai face și în viitor, iar dacă voi îmbunătăți rețeta, fiți siguri că voi reveni cu actualizări.

Voi faceți pizza acasă? Cum vă place și ce trucuri știți?

AutoHotKey și ChatGPT fac echipă bună

E ceva timp de când am citit la Marius despre AutoHotKey iar de atunci l-am instalat, probabil, de vreo două ori. Nu a avut viață lungă, deoarece nu pricepeam eu ce și cum face.

Nici acum nu pricep foarte bine cum funcționează, dar acum există ChatGPT. Oricât de idiot ar fi el uneori, făcând aceleași greșeli nerepetate chiar dacă îi spui că nu e bine, se poate dovedi a fi și de mare ajutor.

Așa că, dacă tot a readus Marius subiectul în discuție, am zis să mai încerc o dată acest AutoHotKey. Se pare că a treia oară a fost cu noroc.

Pentru început, am copiat de la el scriptul de introducere a datelor când comentez pe alte bloguri. Sunt multe unde nu rămân salvate și zău că e tare enervant să le introduc iar și iar. Așa că folosind un script pentru AutoHotKey, am rezolvat această problemă. Acum apăs doar CTRL + P și ele apar acolo imediat. Cea mai bună treabă din ultima vreme, zău așa.

Apoi, am mai făcut un script cu ChatGPT. Mai precis, eu scriu mereu cu diacritice, însă uneori trebuie să renunț la ele. Așa că scriu pentru început cu ele, nu că nu aș putea fără, dar așa cu ele funcția de auto-corectare e mai ok, deoarece nu îmi subliniază tot. Până acum, la final foloseam funcția de înlocuire din WORD (ctrl + h) și luam fiecare diacritică la rând, pentru a le înlocui.

Acum am făcut un script care elimină diacriticele cu litere obișnuite, totul în doar o secundă. Un alt lucru minunat.

M-am mai chinuit să fac un script care să îmi numere cuvintele dintr-un text selectat. Încă nu a reușit ChatGPT să facă asta, dar voi mai insista.

Urmează să fac unul care să îmi identifice și să sublinieze anumite cuvinte dintr-un fișier word, care nu îmi plac dar apar totuși în texte. Așa le descopăr mai rapid.

Cert este că AutoHotKey este grozav! Doar că ai nevoie de idei pentru folosirea lui, iar aici apare marea provocare. Sigur, nu e ușor să faci acele scripturi, mai ales dacă ești afon în domeniu, însă ChatGPT se descurcă destul de bine uneori.

Dar la fel de des face greșeli idioate și trebuie să insiști mult, sau să o iei de la 0, ca să nu le comită iar și iar. Totuși, efortul pare să merite.

Folosiți acest soft sau ceva asemănător pentru automatizare?

După t5.ro pare că a picat și trafic.ro

Pentru bloguri și alte site-uri, dispariția t5.ro este o pierdere considerabilă. În cazul blogurilor, topblog.ro pare să fie o soluție. În prezent e ce trebuie, iar dacă Alex reușește să dezvolte mai mult proiectul, sigur se va dovedi o soluție foarte bună de prezentare a traficului în fața celor interesați. Marea provocare este preluarea datelor din Google Analytics în mod automat. Vom vedea dacă este posibil, dar în principiu ar trebui să se poată. Vedem cât va fi de greu de realizat asta.

Eu am aflat ieri dimineață de la Marius că nu mai funcționează, însă am înțeles că problema există deja de câteva zile. Nici acum, la o zi după ce am început scrierea acestui articol, trafic.ro nu merge.

Să fie definitiv, sau doar o problemă temporară?

Rămâne de văzut. Totuși, mă gândesc că îți va reveni, iar asta deoarece se încarcă – cu greu – această pagină:

Folosiți trafic.ro, ori v-ați mutat și voi pe topblog.ro? 😀

Netflix își arată disperarea?

În ultima vreme s-a vorbit mai mult ca niciodată despre Netflix. De ce? Pentru că aceștia s-au decis, după mult timp, să schimbe puțin regulile.

S-a vorbit mai întâi despre abonamentele cu reclame, care vor apărea curând. Apoi, despre măsurile pe care vor să le ia pentru a interzice partajarea conturilor, moment în care s-a făcut foarte mult scandal și încă se mai face pe acest subiect. N-a durat mult și s-au scuzat că a fost greșeală.

Doar că nu au renunțat la plan. În continuare lucrează la ideea de a găsi o soluție pentru a obliga fiecare utilizator să folosească propriul cont. Am înțeles că prin țări din Europa au introdus deja măsurile care cer coduri pin și altele pentru autentificare în afara casei.

De curând au anunțat ieftinirea celui mai ieftin pachet, care de la 8€ a devenit 5€. Ultima mișcare mi se pare ca o replică pentru cei care spun că Netflix e cel mai scump serviciu. Vor spune ceva de genul: haideți, băi săracilor, nu vă permiteți 5€? Dacă ar fi fost 4K la 5€ mai ziceam și eu, 720p nu este suficient pentru mine.

Și totuși, ce le-a venit oare de au decis să facă toate acestea? Graficul de mai jos spune totul:

Din 2020, un an foarte bun pentru Netflix, aceștia au pierdut 13% procente din cota de piață a streamingului. Totodată vedem creșterea Disney Plus, care însă au ajuns pe un platou, așa că au început și ei – precum multe alte companii din IT – să concedieze personal.

Acum că un nou concurent și-a făcut loc pe piață, anume SkyShowtime, există o nouă provocare pentru Netflix. Totuși, nu există un interes chiar atât de mare pentru această platformă, așa că cel puțin momentan amenințarea este minoră. Costă însă doar 10 lei un abonament, așa că nu puțini vor fi cei care vor renunța la Netflix pentru ceva mai ieftin. Rămâne de văzut ce vor alege, deoarece toate platformele sunt, de fapt, mai ieftine decât Netflix.

Hai să ne jucăm puțin. Câte procente va pierde Netflix atunci când va introduce la nivel global restricțiile pentru partajarea conturilor?

Cum să îți găsești ușor portofelul pierdut

Sau alte lucruri. Citeam pe blogul Laurei experiența Dianei care și-a pierdut portofelul și l-a recuperat după mai bine de două săptămâni. În tot acest timp începuse deja procedurile de refacere a documentelor, ceea ce în România sigur nu este chiar cel mai plăcut lucru pe care l-ai putea face.

Articolul ei și mai ales comentariul pe care l-am lăsat acolo mi-a oferit o idee ingenioasă, zic eu, așa că am zis să dezvolt puțin și aici pe blog, că tot nu aveam articol pentru astăzi.

Tuturor ni se întâmplă să mai pierdem câte ceva, chiar dacă nu toți suntem cu capul în nori. Mi-am lăsat portofelul de vreo două ori pe câte o bancă, unde stăteam așezat, noroc că mi-am dat rapid seama că nu-l am și l-am găsit tot acolo.

La Motorfest, în Suceava, mi-a căzut portofelul în timp ce mă strecuram printre mese, ca să ajung la locul meu, unde urma să mă bucur de niște mici. Ehe, vremuri fără regim! Noroc că de puțin timp își făcuse simțită prezența Ștefania, așa că l-a recuperat ea. Semn bun încă de la început de relație, nu?

Au fost, deci, cel puțin 2-3 momente când era să rămân fără portofel. Îl mai rătăcesc prin casă sau prin mașină și recunosc că mă stresează destul de mult acele momente. Nu că aș avea averi în el, ci pentru că mă sperie toate drumurile pe care ar trebui să le fac pentru a-mi reface documentele.

Citind acel articol, mi-am amintit de o idee pe care am avut-o în trecut și pe care, cel mai probabil, o voi aplica foarte curând. Mai precis, mă gândeam la un moment dat să îmi scriu numărul de telefon pe spatele plăcuțelor de înmatriculare ale mașinii.

Obișnuiesc și acestea să cadă uneori și să fie găsite de oameni de bună credință. Sunt postate ele pe grupurile locale, dar dacă nu faci parte din ele, cum ar putea da de tine persoana respectivă? Având numărul la dispoziție, poate că te sună să te anunțe de unde îl poți lua. Eu așa aș face.

La fel am putea face și cu portofelul. Putem ține o carte de vizită în el sau numărul de telefon scris pe ceva cartonaș. Poate că așa persoana care găsește documentele dă mai ușor de noi, cu un minim de efort. Sigur, la fel de bine am putea include numărul nostru pe o etichetă, pe care să o lipim pe documente. Asta în cazul în care portofelul a ajuns pe mâna unui băiat de treabă care ia doar ce-i trebuie din portofel, iar mai apoi aruncă documentele.

Sigur, asta nu îți garantează că vei fi sunat imediat. Oamenii pot fi destul de indiferenți și mai ales lipsiți de compasiune. Dar dacă îți poți crește șansele de a-l recupera mai ușor chiar și cu câteva procente, de ce nu?

Ce altceva am mai putea face, în mod preventiv, pentru a ne recupera lucrurile pierdute în caz că le rătăcim?

Recenzie și păreri despre Aquaphor Modern 2

O lungă perioadă de timp m-am folosit cu succes de cana de filtrare de la Aquaphor. A fost o afacere bună, deoarece așa am reușit să consum apa de la chiuvetă fără a simți vreun gust aiurea, cum are în mod obișnuit.

De regulă, schimbam cana ori de câte ori erau epuizate filtrele. Iar asta deoarece era mai ieftin așa. Filtrele separat sunt mai scumpe. În plus, schimbam mereu culoarea cănii, iar astfel mă bucuram și de un nou decor în atmosfera bucătăriei.

Cana nu mai se mai dovedea la fel de eficientă de când am început să consum mai multă apă. Hidratarea este bună pentru slăbit, așa că nu trece zi fără ca eu să consum cel puțin 3 litri de apă. Adesea consum mai mult, așa că și filtrele se duc mai rapid.

Un filtru la cană duce 150-170 de litri de apă sau cel mult trei luni. Ei bine, pe mine mă ținea maxim o lună un filtru. Cu ce consumam eu, cu ce consuma colega… se aduna. Așa că trebuia să cumpăr o cană nouă la 2 luni, în funcție de numărul de filtre cu care venea la pachet. Așa că nu mai era foarte rentabil.

În plus, ocupa spațiu prin bucătărie, mai uitam să pun apă în ea și tot așa. Prin urmare, am decis să fac o schimbare: am cumpărat filtrul de apă potabilă Aquaphor Modern 2.

Sora mea îl folosește, știam că este ok apa de la el. În plus am văzut că există o mulțime de păreri pozitive despre el în secțiunea de recenzii ale magazinelor. Cu atât de multe review-uri pozitive, cum să nu îl cumpăr?

Filtru de apă potabilă Aquaphor Modern 2 – avantaje și dezavantaje

Așa am și făcut. Marele său avantaj este că se montează direct la robinet, foarte ușor de altfel. Prin urmare, apa se filtrează mai rapid, ceea ce înseamnă timp câștigat.

Este mai confortabil de utilizat, iar gustul mi se pare ok. Cel puțin nu simt vreo schimbare de la apa din cană, la cea de la robinetul Aquaphor, să-i zic așa. Iar asta-i de bine. Ba chiar parcă este o idee mai bună.

Dacă beau direct de la robinet, se simte un gust care-mi displace. Prin urmare, filtrul își face treaba, rezolvă o problemă, sunt sigur.

În descriere spune că elimină din apă lucruri nașpa precum clorul activ, produse petroliere, fenol, pesticide și metale grele. Așa o fi, cine sunt eu să-i contrazic?

Capacitatea mare de filtrare este un alt avantaj. 4000 de litri filtrează, ceea ce mi se pare mai mult decât ok. Un an de zile nu ar trebui să am probleme, mă gândesc eu. Există și un contor orientativ deasupra, care la prima vedere mi s-a părut puțin cam ciudat. Apoi l-am înțeles.

Se montează ușor, este simplu de folosit iar schimbarea cartușelor pare a fi la fel de ușor de realizat. Voi reveni cu o actualizare la momentul potrivit. Apropo, se folosesc cartușe Aquaphor B200 pentru apă normală și Aquaphor B200H pentru apă dură.

Să vorbim însă și despre dezavantaje.

Mă obișnuisem cu apa la temperatura camerei, iar cea de acum mi se pare o idee cam rece. Mă voi obișnui eu, sper. O beau din termos, așa că nici vorbă să se încălzească „cu timpul”. Plus că nici nu apucă.

De asemenea, designul nu este cel mai fericit. Filtrul este mai voluminos decât pare în poze. Iar forma sa încurcă montajul pe perete. Dacă era pătrat sau dreptunghiular, era simplu de aplicat o bandă dublu adezivă, pentru a fi fixat pe perete.

În cazul ăsta, trebuie să caut o soluție mai complicată, care va implica, cel mai probabil, găurirea peretelui, ideea care nu mă prea încântă. Momentan stă pe un colț de chiuvetă, aproape de aragaz, așa că probabil că nu voi mai putea folosi ochiul de dimensiune medie. Și tocmai ăla îmi plăcea cel mai mult!

Fiind mare, ocupă spațiu suficient, așa că de asta este necesară o soluție de fixare pe perete.

Apoi, citesc la Alin că e nevoie de un jet de apă mai mic pentru o filtrare bună. Voi ține cont de asta.

Per total, mi se pare o afacere bună și nu cred că mă voi răzgândi cu timpul. Rămâne de văzut însă.

Ce soluție de filtrare a apei folosiți?