Etichetă: obiective - Pagina 4

Cum te motivezi când nu ai chef să faci nimic ?

De când am început să scriu articole am învățat să îmi asum o responsabilitate. Atunci când o persoană mă contactează pentru un anumit număr de articole încerc să fac tot posibilul să le trimit cât mai repede pot deoarece știu că acest lucru îl va mulțumi și, în funcție de calitatea articolelor, poate că va mai apela la serviciile mele.

Totuși, e o trecere de la viața de elev de liceu care nu și-a bătut capul prea mult cu școala ci a învățat doar cât să se descurce la BAC și astfel a preferat să nu se streseze cu nimic. Această trecere încă îmi provoacă unele neplăceri care m-au influențat să scriu acest articol prin care să vă cer câteva sugestii.

De multe ori nu am chef de nimic. Vreau doar să stau și să mă pierd într-o carte, undeva la umbră și liniște. Sunt seri atât de frumoase încât nu îmi doresc decât să iau bicicleta și să pedalez undeva pe câmp și să meditez câteva clipe, să mă bucur de natură și de vremea răcoroasă și plăcută, tipică serilor de septembrie. Însă nu pot face toate aceste lucruri deoarece am o obligație.

Și uite așa mă văd cu laptopul în brațe, pe birou sau în orice alt loc cu /post-new.php deschis în față, nevoit să scriu un articol despre nu știu ce materiale de construcții, diete sau din nu știu ce nișă dorită de către clienți. Sunt plătit de acești clienți și datorită lor am bani să țin acest blog online, să îmi iau haine pentru facultate sau să beau o bere diseară, așa că trebuie să îl scriu. Totuși acum se confruntă necesitatea cu lipsa chefului și e o luptă foarte dură, care se termină mereu cu o remiză.

Încerc de ceva timp să găsesc o metodă prin care să mă auto-motivez. Am început prin a cere plata atunci când termin toate articolele deoarece dorința de a vedea banii în cont mă motivează puțin. Totuși aceasta nu mai este suficientă așa că sunt în căutarea unor noi metode de a mă motiva să scriu atunci când nu am niciun chef.

Voi cum vă motivați atunci când nu aveți chef să faceți nimic însă jobul vă obligă să îndepliniți o anumită sarcină ?

Sursă imagine: flickr.com

Da-mi un motiv pentru care nu as putea fi propriul sef

Nu am înțeles niciodată de ce toată lumea crede că trebuie să studiezi, să îți găsești un job care sa îți ofere un birou la care să mergi în fiecare dimineață, cu același autobuz, să te întorci la aceeași oră și să vezi aceiași oameni zilnic. De ce toată lumea vrea să aibă o viață atât de monotonă ?

Când le-am zis părinților că eu nu voi acel angajat care să asculte ordinele șefului toată viața am fost privit cu suspiciune. Și chiar nu voi face asta. Nu zic că nu voi lucra niciodată pentru că probabil o voi face. Acest lucru se va întâmpla doar ca să strâng ceva bani pentru a-mi deschide propriul business sau doar ca să învăț ceva. Însă doar atât.

Nu cred că trebuie să ne conformăm unui model stabilit de restul. Niciodată nu mi-a plăcut să mă conformez. Astfel îmi propun ca pe viitor să nu fiu angajat la șef. Nu pentru mult timp. Vreau să îmi câștig singur banii chiar dacă voi fi nevoit să mănânc o singură pâine pe zi și să stau într-o garsonieră închiriată decât să fiu nefericit lucrând undeva unde mă simt ca în închisoare însă să am un câștig bun.

În viață voi alege mereu să fac ceea ce îmi place. Vreau să câștig bani de acasă, din fața laptopului. Din locul în care am și familia lângă mine. Vreau să îmi stabilesc singur programul. Să îmi aleg singur obiectivele. Vreau să mă cert eu când greșesc și în niciun caz să las pe cineva să țipe la mine.

După cum am zis, plănuiesc să fac bani acasă, pe net. Fie că voi continua să scriu articole și mă voi extinde – de aceea am ales să merg la limbi străine – sau voi învăța webdesign sau programare, poate că voi face bani din blogging sau poate că voi învăța marketing. Totuși voi face orice doar ca să nu ajung să lucrez la șef.

Revenind la titlu, de ce nu aș putea face asta? De ce nu aș putea fi propriul șef ?

Sursă imagine: stoptrollingme.spreadshirt.com

Am observat ca nu imi prea place sa calatoresc

Mergând astăzi cu autobuzul spre Iași, făceam o comparație între vara trecută și vara aceasta. Mi-am dat seama că anul trecut am avut o vară mult mai drăguță și mult mai pe placul meu. Asta deoarece această vacanță a fost mult mai zbuciumată, fiind nevoit să fac nu știu câte drumuri atât spre liceu cât și spre facultate.

Am observat astfel că nu sunt bun de călător. Îmi place mai mult să stau acasă, unde am locul meu. Se pare că sunt un adept al acestui tip de viață în care știu că am locul meu, parcul meu, străzile mele și oamenii pe care îi cunosc.

Nu zic că nu îmi place să cunosc noi locuri însă uneori simt nevoia de a sta doar acasă, pentru o vreme. Cel puțin vara aceasta, am început-o cu foarte multe planuri însă mă tem că se termină fără să bifez prea multe din ele.

Am vrut să citesc mai mult și trebuie să recunosc că nu sunt mulțumit de numărul de cărți citite. Am vrut să scriu mai mult pe blog și nu prea am făcut asta. Am vrut să fac sport, însă nu am făcut prea mult. Și uite așa, unul după altul.. au eșuat multe din obiectivele mele.

Acum că am confirmat locul la facultate, sper că voi putea sta mai mult timp acasă și voi începe ușor ușor să mă ocup de fiecare obiectiv în parte. Nu mai vreau să călătoresc nicăieri pentru cel puțin o lună.

Sursă imagine: www.ravingravens.com

Examene, bifat

După o pauză destul de lungă se pare că am în sfârșit motivația precum și timpul necesar să scriu pe blog.

Săptămâna care tocmai se termină am fost printre cei care au dat examenele de bacalaureat și mă bucur să spun că a fost totul bine iar în mare parte m-am descurcat. Nu mi-a plăcut însă faptul că, cu toate că nu sunt genul de persoană stresată care să se omoare cu învățatul, nu am reușit să mă pot concentra și la alte lucruri precum bloggingul.

Totuși urmează o perioadă în care teoretic sunt în vacanța, timp în care mi-am propus să fiu cât mai activ pe blog și să încerc să îl dezvolt. De asemenea activitatea mea va crește și în blogosferă așa că probabil voi citi mult mai multe bloguri.

De asemenea mai vreau să îmi deschid un blog despre cărți deoarece pe lângă obiectivul legat de blogging, mi-am propus și să citesc mai mult așa că dacă tot fac acest lucru am decis să împărtășesc și cu alte persoane recenzii ale cărților citite.

Sursă imagine: studentie.ro

Planuri de viitor

A-mi face un blog a fost probabil cea mai bună decizie pe care am luat-o vreodată. Am început cu emoții destul de mari și cu frică de cititori însă cu timpul a dispărut această timiditate ba chiar vreau să fiu citit de cât mai multe persoane noi cu care să-mi împărtășesc gândurile și ideile. Astfel am ajuns să scriu de o perioadă destul de lungă pe blog și pe zi ce trece îmi place tot mai mult să fac asta, îmi place să fiu blogger.

Printre planurile mele de viitor se regăsește și această activitate deoarece nu aș dori să renunț la blog prea curând, nu în următorii 4-5 ani ba din contră, vreau să dezvolt cât mai mult acest blog și să scriu din ce în ce mai mult și mai bine. De asemenea vreau și să investesc în blog, pe lângă timp, bani cu care să îmi achiziționez un logo cât mai plăcut precum și un design mai pe gustul meu (nu că acesta nu ar fi).

De asemenea vreau să cresc ca blogger și să devin mai cunoscut și mai citit. Astfel mi-am creat, sau cel puțin am încercat, o strategie după care voi lucra în următorul timp pentru a crește acest blog cât mai mult posibil. Peste vreo 3-4 ani acest blog ar trebui să spună destul de multe despre mine și să fie vocea mea online care să se audă cât mai răsunător și, dacă se poate, cu ecou.

Totodată voi încerca și să creez o comunitate în jurul acestui blog prin care să mă promovez. Practic, prin acest blog încerc să îmi asigur o metodă sigură de a-mi promova viitoarea afacere pe care o voi avea. Astfel înainte de a-mi începe propriul business vreau să îmi găsesc potențialii clienți care, atunci când îmi va veni ideea de afacere măreață, să aibă încredere în mine și în serviciile mele.

Scriind despre blogging, vreau ca pe viitor să fiu o persoană care poate vorbi deschis despre această metodă de comunicare dar și să pot oferi sfaturi și soluții prin care să ajut blogosfera românească.

Pe scurt, acest blog va fi online mult timp.

Sursă imagine: styleabaad.com

Prima intalnire cu distanta, pe doua roti

După o iarnă și o primăvară în care nu am făcut sport mai deloc ci ba din contră, am lenevit și doar am ieșit prin oraș, condiția mea fizică nu mai e la fel de bună precum era cândva. Am început să alerg o perioadă însă lipsa de partener de alergat și de timp m-a făcut să renunț ușor ușor și la această activitate.

Astfel încă de pe la începutul lunii când voiam să îmi iau aparat foto, am zis că mai bine las banii pe card pentru a aduna mai mulți cât să-mi pot cumpăra o bicicleta. Am fost rapid și ambițios, ca de obicei, iar la începutul primei luni de vară aveam aproximativ 600 de lei pe care i-am investit apoi în noua mea bicicletă.

În prima zi am luat stradă cu stradă și m-am plimbat aproape tot orașul și chiar și prin satele din apropiere. Cu toate că m-am plimbat mai toată ziua, nu m-am plictisit ba chiar mi-am propus un obiectiv mai măreț și anume acela de a veni la țară cu bicicleta, pardon pe bicicletă.

Am avut de parcurs 40 de kilometri cu văi, dealuri, multe dealuri dar și drum drept așa cum îmi place mie. La ora 8 și puțin eram la Gabriel să îmi iau bicicleta pentru că el a fost cel care a cazat-o, iar pe la ora 9 ieșeam cu mult optimism și dorință de a simți asfaltul sub roțile bicicletei.

După cum am zis și mai sus acest drum este unul cu multe dealuri, dealuri care pentru mine care am cu 5 kg mai mult decât ar trebui și care nu am mai mers de ceva timp pe o bicla au fost o provocare. Am zis totuși că vreau să ajung acasă și să mă plimb și a doua zi cu bicicleta așa că în mare parte dealurile au fost urcate la pas, pe lângă bicicletă.

Drumurile drepte și văile au fost foarte pe placul meu. Am avut probabil o porțiune de drum de vreo 2-3 km în care înclinația era foarte plăcută așa că probabil aveam aproximativ 30 km pe oră, aproximez eu.. poate greșesc. Senzația de a simți aerul în față combinat cu viteza cu care mergi mi-a plăcut foarte mult așa că trebuie să mai fac de câteva ori acest drum.

La 12 km de casă m-am oprit într-o localitate deoarece rămăsesem fără apă iar foamea îmi spunea că nu voi urca dealul de 5-6 km care mă aștepta. Astfel am stat aproximativ 20-30 de minute la umbră lângă un magazin și mi-am luat apă de la o fântână precum și ceva de-ale gurii de la magazinul respectiv.

Pauza aceasta mi-a dat foarte multă forță de pedalat așa că nu a mai trecut o oră și eram deja la intrare în sat unde am mai luat o gură de apă ca apoi să urc voios spre casa mea unde ai mei mă așteptau să vin peste câteva ore cu autobuzul.

A fost un drum și cu probleme deoarece aripa nu era fixată prea bine, pentru că încă nu am sculele necesare unui biciclist așa că am fost nevoit să o fixez cu antifurtul pentru a nu mai face gălăgie. Totuși mi-a plăcut mult această experiență și cu siguranță o voi mai repeta. De asemenea a fost o experiență care mi-a arătat că atunci când îmi propun ceva pot să îmi îndeplinesc obiectivele.