Moșu` a venit cu trei scule noi de la Fiskars: cazma, lopată și topor

Așa cum ziceam în articolul despre obiective pentru 2024, în acest an îmi propun să discut mai des despre bricolaj aici pe blog. Prin urmare, cel mai probabil că voi investi constant în noi ustensile care să îmi fie de ajutor la treburile din curte și despre care voi povesti pe aici.

Pentru ca planul meu să devină realitate, trebuia să încep din ianuarie cu o achiziție pentru bricolaj, nu? Ei bine, de Crăciun am primit câteva sute de lei cadou, așa că am decis să îi folosesc pentru a-mi cumpăra un cadou la propriu. Nu de alta, dar astfel creez amintiri prețioase.

A trebuit să aleg între 2-3 pui de brazi la ghiveci, pe care să îi plantez în curte, sau câteva scule. Cum rata de prindere a brazilor era oarecum sub semnul întrebării, am zis că mai degrabă aleg să cumpăr câteva lucruri de care să mă bucur cât mai mult timp. Prin urmare, am cumpărat 3 ustensile de la Fiskars.

Despre Fiskars am citit numai de bine mai peste tot. De altfel, am avut ocazia să văd produsele lor prin diferite magazine și chiar păreau trainice. Mai mult decât atât, visam să cumpăr câteva topoare de la ei, așa că trebuia să existe un început… nu?

Am legat dorința de a-mi face un cadou practic și trainic de cea de a construi un beci, plan pe care îl am, de asemenea, pentru acest an. Așa că am cumpărat o cazma, sau un hârleț după cum îi zice la noi, o lopată și o mică bardă. Toporișca a fost pofta inimii, mai degrabă.

Prima și cea mai importantă: cazmaua Fiskars

Vreau ca săpăturile pentru beci să fie făcute manual și să muncesc personal cât mai mult pentru a obține gaura necesară pentru zidirea beciului. Sigur, ar fi mai rapid să aduc un escavator, însă în urma lui iarba din curte ar avea mult de suferit, ceea ce nu îmi prea doresc.

Prin urmare, planul meu e să sap manual. Probabil că voi mai solicita câteva ajutoare, așa că sper să fie o experiență de ținut minte. Chiar dacă am un hârleț clasic acasă, am zis că trebuie să investesc într-un hârleț care să îmi facă viața mai ușoară.

Am ales modelul Fiskars Solid 1066716 după ce am citit mai multe recenzii disponibile în online. Cei mai mulți dintre ei s-au arătat mulțumiți de produs însă pe mine m-au convins acele recenzii ale utilizatorilor care declarau că folosesc această cazma de 4-5-6-7 ani.

Știu că și Andrei zicea că are modelul respectiv și e mulțumit, așa că am mers pe încredere.

De altfel, l-am folosit deja pentru a planta molizii și am săpat atât pentru a-i scoate cât și pentru a-i planta. S-a prezentat destul de bine, nu am ce zice.

Nu este ascuțită, însă lumea zice că nu ar fi necesar. Nu m-am documentat suficient, e drept, însă urmează să mai caut informații despre necesitatea de a fi ascuțită, sau nu.

Poate părea scumpă, însă știu sigur că în ultimii ani am schimbat câteva cazmale care sigur au fost 25-35 de lei, așa că banii se adună.

Lopata Fiskars așteaptă betoanele din primăvară

Lopata nu am pus-o la muncă prea mult. Doar am pus niște nisip în gropile pentru molizi și cam atât. Totuși, încape binișor în portbagaj așa că va sta acolo până la primăvară, când va fi testată mai serios, atunci când o voi pune la betoane.

De asemenea, va avea de scos destul de mult pământ când mă voi apuca de beci, așa că nu se va bucura de o viață prea ușoară.

De altfel, până să mă apuc de beci, voi avea de făcut niște jardiniere din cărămidă, pentru plante aromatice și nu numai, în jurul foișorului. Prin urmare, săpăturile vor începe devreme, imediat ce va fi vreme.

Faptul că e solidă, îmi dă încredere că o voi folosi ani buni. La fel precum cazmaua, are coada metalică, așa că pare trainică. Doar mânerele sunt din plastic.

Modelul e Fiskars Solid 1066718, în cazul în care vreți să o analizați mai în detaliu.

Cireașa de pe tort: toporișca Fiskars 1023093

În final, pentru că mai rămâneau fonduri disponibile pentru cadou, am zis să îmi fac un moft pe care mi-l doream de ceva timp: o toporișcă Fiskars.

Am ales cel mai mic model, probabil, acesta având doar 500 de grame. Pare foarte comod de utilizat, așa că îl voi folosi doar pentru a pregăti lemnele pentru aprins focul.

Va sta destul de mult timp prin mașină, pentru grătarele din aer liber, așa că abia aștept să îl testez, deoarece până în prezent nu am avut ocazia.

Sper ca până la final să mai adaug cel puțin două topoare de la Fiskars, de dimensiuni mai mari, deoarece vreau să mă aprovizionez cu lemne pentru grătar și cuptor în acest an, așa că vor trebui prelucrate.

De la Fiskars mai am și câteva cuțite, despre care nu am apucat să scriu. Aștept vremea bună pentru poze – ca să nu iasă precum cea din acest articol – și poate povestesc puțin și despre ele.

Cel mai nepotrivit mod de a invita pe cineva la nuntă

Nu am bifat prea multe nunți la viața mea și nici nu îmi propun să o fac. Chiar dacă la un moment dat erau pe placul meu, recunosc că mi-a trecut repede.

De altfel, nu îmi place deloc ideea de a transforma nunta într-un business iar dacă aleg să particip la un astfel de eveniment, o fac de plăcere și nu pentru a aștepta ceva în schimb.

Așa se face că ne-am propus să participăm doar la nunțile persoanelor cu adevărat apropiate. Cu toate acestea, invitații mai apar din când în când și e foarte amuzantă metoda de abordare pe care am observat-o în ultima vreme.

Sunt persoane cu care nu am discutat de ani buni, iar ultima discuție a fost despre un favor pe care a trebuit să îl fac. Nu au fost interacțiuni pe rețelele de socializare, nici măcar reacții la povești. În schimb, cu câteva zile/săptămâni înainte de a lansa invitația, au început să curgă reacții de „ador”.

Cred că e cel mai nepotrivit mod de a mă invita la nuntă. Mi se pare dovadă de ipocrizie și falsitate, ceea ce reprezintă un argument în plus pentru a refuza invitația.

În prezent, trec printr-o situație asemănătoare. Azi, 4 ianuarie, am primit cereri de pe Facebook de la mire și mireasă plus câteva reacții imediate de ador la ultimele 5 postări. Sunt curios cât va dura până va sosi și invitația care e refuzată, oricum, de dinainte să vină.

Mi-am pus brazi în curte

Sau cel puțin asta a fost intenția, pentru că în final am aflat că de fapt sunt molizi. De altfel, cred că îmi voi propune un nou obiectiv pentru acest an: să învăț speciile de copaci de prin pădurile de la noi.

Nu de alta, dar sunt curios de fire și mi-e tare aiurea să văd un copac frumos și să nu știu ce specie e. În fine, cu ocazia asta am descoperit și eu diferența dintre brad și molid, iar ea poate fi sesizată cel mai ușor la ace. La brad sunt așezate doar pe laterale, iar la molid sunt în toate părțile.

De altfel, după ce am analizat mai bine, cred că de fapt ne doream molizi în curte și nu brazi. Totuși, vom mai căuta și 1-2 brazi și poate 2-3 pini.

De unde dorința de a avea brazi în curte? Ei bine, sunt multe motive pentru care am ales să îi plantăm. Un prim motiv e că ne place să avem brad împodobit de Crăciun, iar nimic nu poate fi comparat cu frumusețea unui astfel de copac. Sigur, va dura ceva până va crește, însă nu ne încurcă prea mult iar timpul trece oricum.

Mai apoi, suntem destul de mult atrași de munte și pădure, așa că am vrut să aducem acasă o mică parte.

De asemenea, la bunici erau câțiva molizi în curte – m-am bucurat să aflu că nu erau brazi, ci molizi – și îmi plăcea atmosfera pe care o creau.

Am avut de ales între a-i cumpăra la ghiveci din Dedeman, sau de a-i împrumuta din haosul din pădure, chiar dacă poate nu o fi foarte ok. Erau niște bani primiți cadou pe care am ținut să îi folosesc pentru a-mi oferi un cadou, așa că brazii păreau o opțiune ok. Numai că, fiind destul de scumpi în perioada asta, am ales să îi investesc în câteva scule de la Fiskars – cazma, lopată și o mică bardă, despre care povestesc zilele următoare – folosite pentru a împrumuta banii din pădure.

Am profitat de nevoia de a găsi brazi pentru a ne bucura de o plimbare așa că am mers fără o destinație anume până am trecut granița până în Maramureș. Nu am stat mult pe acolo, dar totuși o parte dintre molizi sunt maramureșeni, așa că sper să nu fie supărați că au ajuns în Moldova. Promit să am grijă de ei!

De altfel, știu că au fost case cu molizi care au dus-o bine în localitate, așa că sper să le meargă ok și alor mei. Am ales pui destul de mici, întocmai pentru a spori șansele de a se prinde. Am plantat 7 de toți și sper să se prindă majoritatea. Rămâne însă de văzut!

Nu m-am documentat încă prea mult despre cum se întrețin molizii, însă urmează să fac asta în perioada imediat următoare. Totuși, dacă aveți recomandări, rămân dator! 😀

revin cu poze în weekend. m-a prins noaptea plantându-i

Treaba cu e-factura pare a fi simplă la SOLO

V-am mai povestit despre SOLO, aici pe blog unde găsiți inclusiv un articol cu păreri SOLO, dar și alte articole cu noutățile care au apărut la ei, de-a lungul timpului. Dacă nu le-ați citit, atunci trebuie să spun că SOLO se ocupă de contabilitatea pentru PFA-ul meu.

Ei bine, din acest an apar taxe noi pentru PFA-uri, noi praguri și alte tâmpenii, precum e-factura. Ei bine, m-am documentat eu cât am putut, dar sigur mai sunt lucruri de citit. În mare măsură, i-am lăsat pe cei de la SOLO să mă informeze, iar ei au venit cu suficiente materiale utile, precum articole de blog sau simulatoare.

Tot din acest an, devine obligatorie e-factura, o încercare de digitalizare din partea celor de la ANAF, din câte înțeleg eu. Aparent, tot acest proces de implementare a facturii electronice, dacă îi pot spune așa, e destul de complicat. Pentru mine însă, din fericire, treburile vor sta mai simplu, deoarece SOLO promite integrarea serviciului e-factura în platforma proprie. Sper să reușească.

Ei vor emite facturile în format standardizat, pentru a fi mai ușor de încărcat în sistemul național. De altfel, deduc că vor fi trimise către ANAF direct din platforma SOLO, ceea ce ar fi grozav. Totuși, am deja cont SPV și semnătură digitală, din câte îmi amintesc, așa că ar trebui să fie simplu.

Mai mult decât atât, trebuie să vă amintesc că SOLO se ocupă și de declarația unică dar și de alte lucruri care simplifică viața unui antreprenor începător. Prin urmare, ar putea fi o alegere bună dacă sunteți la început de drum.

Deocamdată, SOLO are un singur defect: faptul că nu oferă suport în timp real, ci va trebui să aștepți ceva timp până când vei primi un răspuns de la ei.

Așa că… dacă ai nevoie de o soluție pentru contabilitatea unui PFA ori urmează să îți deschizi unul, ai putea alege SOLO folosind link-ul meu de afiliere. Amândoi avem de câștigat.

Punct și de la capăt

Dacă tot am ca obiectiv pentru 2024 să fie aici cel puțin câte un articol nou în fiecare zi, nu se putea să încep cu stângul și să ratez prima zi din an, nu?

Ei bine, înainte de toate, clasica urare de la mulți ani! Sper să aveți un așa cum vă doriți. Sănătate să fie, că apoi restul se rezolvă!

Cum să începem anul, dacă nu cu obiective? Unul l-am menționat deja: 1 articol pe zi aici pe blog. În 2023 m-am descurcat destul de bine din punctul ăsta de vedere, doar două luni au fost mai proaste, însă sper ca în acest an să aduc și mai multă calitate.

Sper să continui să dau din kilograme jos ca de la vară să pot face schimbări în garderobă. 10k pași pe zi ar trebui să fie media acestui an, dat fiind faptul că anul trecut am avut o medie de aproximativ 8500 de pași.

Încă nu știu dacă să mă reîntorc la sală, dat fiind timpul destul de limitat. Ar fi o opțiune cel puțin până la primăvară, când se va putea face mai multă treabă prin curte, la țară.

De altfel, în 2024 am ca obiectiv să fiu mai atent cu sănătatea și să mai fac mici reparații acolo unde e cazul.

Prin curte sper să fac suficient de multe lucruri, astfel încât să am despre ce povesti pe aici. Planuri sunt multe, timp de-ar fi!

De altfel, sper să economisesc mai mult și poate să descopăr și investițiile.

Cât despre 2023, acesta a fost un an bun, zic eu. Poate nu a fost grozav pentru blog, dată fiind scăderea în rândul cifrelor, ci mai degrabă pe plan personal. A fost un an de conștientizare și de maturizare, cred eu. Rămâne doar să pun lucrurile în practică.

Porniți anul cu entuziasm?