Aveți câteva clipe pentru a vorbi despre fotbalul românesc? Probabil că nu, însă pentru cei interesați de fenomen, am zis că a sosit timpul pentru – încă – un articol despre mult prea minunata lume a fotbalului din România.
Subiectul de azi: FC Botoșani. Țin minte când au promovat, în 2013, cum am văzut de pe blocurile de vis-a-vis de stadion meciul jucat împotriva FCSB. Primii ani au fost mișto, locuiam în apropiere de stadion iar atmosfera de dinainte de meci era foarte faină.
Chiar dacă pe atunci nu mă uitam la fotbal, știai că e meci în oraș pentru că auzeai galeria. Da, la început FC Botoșani avea galerie. Au fost chiar și mici succese, așa cum au fost clasările de la finalul sezoanelor 19-20 respectiv 20-21 sau meciurile din Europa, chiar dacă sunt puține la număr. Faptul că au ajuns acolo e o realizare, indiferent de context.
Cu toate acestea, în ultimii ani fotbalul botoșănean pare a fi într-o continuă cădere iar în acest an, dacă nu se întâmplă o minune, echipa va retrograda. Odată cu retrogradarea, mare lucru să nu dispară și echipa complet?
Sigur, poate că e devreme să cântăm prohodul echipei FC Botoșani. Mai există mult timp ca să se salveze, iar câteva meciuri bune legate în play out o poate salva de acest scenariu deloc plăcut.
Și totuși… cum s-a ajuns aici? Ei bine, am urmărit fenomenul mai mult sau mai puțin implicat și pot să enumăr câteva cauze:
Când îl ai pe Becali idol, nimic bun nu se poate întâmpla!
Cred că putem fi cu toții de acord că motivul pentru care FCSB nu ia titlul este foarte clar și se numește Becali. Că echipa a rupt pe când era la răcoare nu cred că e o coincidență.
De altfel, nu trebuie să fii specialist pentru a înțelege că multe dintre deciziile lui sunt stupide.
Ei bine, chiar dacă mai toți îl contestă pentru stilul său agresiv și stupid de a conduce clubul, Valeriu Iftime a văzut în Becali un model și nu de puține ori a avut apucături de palat.
Drept exemplu, de o vreme zice că se lasă de fotbal, acum când a ajuns la greu. Nu se lăsa când era bine.
Nu neg că probabil că are multe merite pentru că FC Botoșani a avut niște performanțe pe prima scenă a fotbalului românesc, însă și-a ales greșit idolul.
Fotbalul te pedepsește atunci când îl iei peste picior
FC Botoșani a jucat cu FCSB de 27 de ori. FCSB a câștigat de 21 de ori. Au fost 5 remize iar un meci a fost câștigat de FC Botoșani într-un context foarte interesant.
Mai precis, FC Botoșani se lupta la play off însă avea nevoie de puncte ca să se califice. A bătut FCSB, care era deja calificată, iar mai apoi a cedat în următoarele două meciuri din play off jucate împotriva celor de la FCSB. 6 puncte moca, aș zice.
Poate că e doar o conspirație, însă relația bună și idolatrizarea lui Becali s-a văzut în meciurile directe. De altfel, de câte ori juca Botoșani cu CFR Cluj, jucătorii își dădeau și viața pe teren ca să îi încurce.
În schimb, în meciurile cu FCSB erau mereu timorați și pierdeau clar aproape fiecare meci. Prea clar uneori.
Mi se pare că, prin aceste rezultate, FC Botoșani a păcălit fotbalul iar acesta s-a răzbunat.
Nu poți să vinzi tot ce ai mai bun, sperând că vor apărea alții în loc la fel de buni
De fapt, aceasta este o boală a fotbalului românesc de care s-a molipsit și FC Botoșani.
Puține sunt echipele care au, în mare parte, același lot de la un sezon la altul. Zeci sau chiar sute de jucători trec pe la echipe în doar câteva sezoane, iar în ritmul ăsta nu poți avea niciodată un nucleu.
Ei bine, la FC Botoșani au fost jucători buni de-a lungul timpului. Mă gândesc la nume precum Chindriș, Enriko Papa, Denis Haruț, Andrei Burcă, Diego Fabbrini, Olimpiu Moruțan sau chiar Michael Ngadeu. Sunt jucători care mie mi-au plăcut și care au fost vânduți pe sume frumoase de bani.
A fost o perioadă în care nu știu cum reușeau, însă cei de la Botoșani aduceau adesea jucători interesanți care practicau un fotbal cel puțin eficient.
Sigur, este nevoie de bani, nu contest, și probabil că e dificil să ții jucători la o echipă mică, de provincie. Cu toate acestea, ai nevoie și de jucători.
Dar dacă vei vinde mereu tot ce ai mai bun, la un moment dat nu va mai avea cine să îți câștige meciurile, așa că vei fi pe ultimul loc. Exact ca în prezent.
M-am uitat puțin pe Transfermarkt iar de-a lungul timpului FC Botoșani a adunat peste 8 milioane de euro din transferuri. Cred că banii ar fi putut fi administrați mai bine, nu?
Zero interes pentru marketing
Am vrut, la un moment dat, să cumpăr o eșarfă cu FC Botoșani, pentru momentele în care mai mergeam pe la meciuri. Ei bine, pe atunci, pentru a putea cumpăra una, trebuia să merg într-un magazin Elsaco, unde se vindeau electrocasnice parcă.
Elsaco este una dintre afacerile patronului Valeriu Iftime. Prețul era destul de mare pentru acele vremuri.
Acum văd că au un shop online. O eșarfă e 35 de lei, un fanion auto 25-35 de lei, în funcție de dimensiuni, iar tricourile sunt 125 RON. Totuși, nici urmă de număr sau nume pe tricou, ori alte opțiuni de personalizare.
Cu toate acestea, nu sunt promovate suficient, așa că marketingul probabil că nu aduce foarte mulți bani clubului. Și aceasta este o boală a fotbalului românesc, din câte am observat.
Suporterii au părăsit echipa
Mai devreme decât ar fi fost cazul. La începuturile sale în Liga 1, FC Botoșani avea mai mereu stadionul plin. Chiar dacă stadionul este destul de mic, atmosfera era frumoasă.
Cum spectatorii reprezintă al 12-lea jucător, în ultima lungă perioadă de timp acesta a fost eliminat de la FC Botoșani.
De altfel, nu am înțeles niciodată motivele pentru care oamenii nu mai mergeau la meci în vremurile în care echipa juca fotbal.
Poate că prețurile au crescut la un moment dat, în mod nejustificat. Scumpirea biletelor a fost un motiv pentru care nici eu nu am mai fost atras de ideea de a merge la meciuri.
Chiar vorbeam în urmă cu ceva timp cu un prieten și îi spuneam că botoșănenii o să ducă dorul fotbalului. Se pare că suntem aproape să ne fie dor.
Lipsa unui antrenor serios
Singurii antrenori adevărați care au fost la FC Botoșani sunt Liviu Ciobotariu și Leo Grozavu. Marius Croitoru are și el mult potențial, însă păcat că nu este mai diplomat și totodată păcat că nu devine antrenor cu acte în regulă.
Totuși, cred că experimente cu antrenori precum Mihai Teja sau Dan Alexa nu au fost foarte inspirate.
Nu se construiesc proiecte de durată în România, cu antrenori care să stea la club 3-4-5 sezoane. Dacă schimbi antrenorul de câteva ori pe sezon sau de la un sezon la altul, e greu de conceput o strategie.
Ultimii 3 antrenori sunt Stoican, care a antrenat timp de 187 de zile, urmat de Croitoru, care a antrenat 62 de zile iar Alexa și-a anunțat demisia tot după 62 de zile, în momentul în care scriu articolul. Cum să construiești o tactică în acest fel?
Lipsa unei tradiții a fotbalului
FC Botoșani a fost înființat abia în 2001. Altfel spus, nu există o tradiție a fotbalului în Botoșani, așa că aceasta ar trebui construită. E greu să atragi lumea pe stadion, atât timp cât botoșănenii nu rezonează prea mult cu echipa municipiului.
Dacă nu faci din mersul pe stadion la meciurile de fotbal o tradiție, e clar că fanii te vor părăsi atunci când dai de greu.
Iftime vorbește acum despre dorința de a muta fotbalul în Suceava, spunând că aici ar veni mai multă lume la meciuri dar și că ar exista mai multă susținere de la primărie sau de la consiliile locale. Fix asta ar fi cea mai neinspirată alegere.
Momentan doar 6 motive, dar sigur există și altele. Pentru cei care urmăresc fotbalul din România, de ce credeți că a ajuns FC Botoșani atât de jos?
