Dacă îți place, de ce nu spui sursa?

Nu mă refer la site-uril de știri care bombardează zilnic rețelele de socializare cu titluri demne de Sport.ro și cu conținut copiat de pe alte site-uri, ci la acele persoane care se simt filozoafe dacă pun niște cuvinte mai colorate pe Facebook, însă fără să specifice sursa, că doar poate o crede cineva că ei sunt autorii.

Treaba asta cu preluarea de texte frumoase de pe nu știu ce site-uri sau de prin poze pentru a le folosi în scopuri personale ar trebui să fie o înțelegere nediscutată. Mai exact, dacă ție îți plac unele versuri scrise de mine și ai vrea să le pui ca descriere la poza ta de profil pe Facebook (fie ea și un selfie cu botic) eu nu mă voi supăra să faci asta, numai să menționezi faptul că eu am scris acele aiureli când poate nu aveam somn noaptea.

Astfel, tu te-ai ales cu niște cuvinte frumoase iar eu cu puțină reclamă, dacă o pot numi așa. Dacă pui link către sursă, atunci e și mai bine, că poate mai dă careva vreun click pe link-ul ăla și astfel eu mă aleg cu un cititor care – poate – revine.

La fel e și cu pozele făcute paginilor cărților. Sunt multe cărți faine cu diferite paragrafe care îți plac atât de mult încât le citești de două-trei ori și chiar le urci și pe Facebook. Și în acest sens ar fi foarte fain să spui din ce carte a fost luat citatul respectiv, deoarece poate că altcineva o să cumpere cartea respectivă, și astfel fiecare parte are câștigul său.

Iar asta e valabil și în cazul fotografiilor dar și a oricărui tip de conținut.

Deci, dacă tot te folosești de creația altora, de ce nu le oferi și puțină promovare?

fara facebook

Nu știu cum pot alții să stea fără natură

Nu știu cum se face însă parcă de la o primăvară la alta devin tot mai dependent de natură. Îmi place tot mai mult să mă aflu cât mai aproape de ea și parcă doresc să mă implic tot mai mult.

Am început încă de anul trecut să mă tot implic pentru a obține un cadru natural cât mai fain, așa că pe atunci am pus 12 pomi, dintre care s-au prins însă numai 10. Nu m-am lăsat bătut așa că anul ăsta am mai luat 23 și toți dau semne că le place la mine în grădină. Pe lângă ăștia, am mai pus și niște vișini pe care urmează să îi mut la toamnă pentru că sunt cam apropiați.

Pe lângă pomi mi-am mai pus și niște butuci de vie – 6 la număr – dar și vreo 25 de trandafiri care și ei dau semne că s-ar fi prins și abia aștept să îi văd înfloriți. Asta pentru că nu există satisfacție mai mare decât aceea de a vedea că eforturile depuse au reușit să creeze un colț de natură cât mai plăcut. Pur și simplu simți că ai realizat ceva.

Și încă nu a început sezonul legumelor.

Și cam atât despre una dintre pasiunile mele despre care nu am prea scris pe blog, însă simțeam nevoia să împărtășesc și asta.

gradinarit