Pentru a-ți da seama că ești prost, îți trebuie totuși oleacă de minte

Mă uitam în seara asta la iUmor – pentru Cheloo și Bendeac mai ales – iar la un moment dat a venit o tipă care a scris o carte însă vorbea al naibii de prost și de greșit. Cum era și normal să se întâmple, Bendeac i-a dat peste nas CĂ CUM p************* mă-sii să scrii o carte și să nu știi să vorbești?!

Desigur, fata respectivă s-a simțit deranjată și nu proastă așa cum era.

Nu-mi place să fac pe deșteptul dar am probabil o alergie la prostie. Mai grav e însă că există persoane proaste însă n-au nici măcar o problemă cu asta. Oare nu-și dau seama, sau pur și simplu se simt bine așa proști cum sunt?

Ori, și mai grav e că astfel de persoane scriu cărți, iar unele cărți prind la public. Acuma ce pot să zic despre public? Se trezește un Tony Poptamaș să scrie o carte despre cum trebuie tratată femeia, cum se devorează ea plus alte căcaturi de genul ăsta și brusc devine bestseller.

Nu că aș citi eu literatură de specialitate, dar – oricât de de mult aș iubi eu oamenii care citesc – dacă citești cărți de genul… atunci ai putea să faci orice altceva, că nu te ajută prea mult oricum.