Care este cea mai bună cafea pentru voi?

De când am divorțat de bere, cafeaua a rămas probabil singurul meu răsfăț. Sigur, mă bucură un pahar cu vin bun, cât și bucatele făcute la grătar – indiferent de tipul lor – însă despre alt răsfăț vorbesc eu acum. Fac trimitere directă la acela care te unge pe suflet la fiecare înghițitură.

Cu speranța că m-am făcut înțeles și inspirat fiind mai ales de domnu` Manea, am zis că trebuie neapărat să vă provoc la o discuție. Legată de cafea, bineînțeles, nu despre Grecia sau tractoare, din ce am văzut eu pe acolo.

Sunt consumator de cafea de prin liceu și am consumat-o adesea în cele mai proaste moduri posibile. La început a fost cafeaua la filtru, pe care o mai consum și acum când merg la țară. Inițial, mereu era cu două lingurițe de zahăr și nu refuzam nici laptele.

Apoi, am trecut la 3 în 1. Cea mai proastă alegere pe care o puteam face. Azi nu aș mai face asta și doar foarte rar mai gust câte un 3 în 1, moment în care îmi amintesc că nu are nici o treabă cu cafeaua.

Ajuns cu chirie, am folosit inițial un espressor albastru de la DeLonghi, pe care nu am dat mai mult de 300 de lei. L-am prins la reducere, însă cafeaua lui nu era bună deloc. Orice îi făceai, era pur și simplu prea tare. Existând riscul de palpitații, azi șade printr-o magazie ceva, cel mai probabil. Asta dacă nu o fi fost aruncat între timp.

Am trecut la cafeaua la ibric, pe care încă o iubesc și azi. Mai ales dacă este făcută la nisip, este ce trebuie. O lungă perioadă de timp, am folosit un ibric ars și urât – aspect căpătat după ce l-am uitat pe foc până s-a evaporat toată apa din el – pe care îl am și azi. Îl mai folosesc și acum, ocazional.

De o vreme, în schimb, a ajuns alt DeLonghi pe mâna mea. Căpătat de ai mei, ei nu s-au obișnuit cu el și am acceptat încântat să îl primesc. Știam deja că face cafea bună, așa că nebun aș fi fost să îl refuz. Mai ales că și Ștefania era de acord cu ideea. Aveam rețineri în sensul ăsta, pentru că nu prea există spațiu în bucătărie.

Noul – care nu e deloc nou – espressor îmi place. Este modelul DeLonghi EC230, din câte citesc pe el. E destul de vechi, drept urmare nu îl mai găsești prin magazine. Apare aici, dar nu mai este în ofertă de ceva timp, probabi.

Chit că m-am chinuit să-l curăț de calcar, necesitând o clătire îndelungată pentru că nu dispărea gustul acrișor al soluției folosite, într-un final a meritat efortul. Cafeaua este cremoasă, așa că care o beau așa… simplă. Fără zahăr, fără nimic. E un espresso mai lung și consum aproximativ două pe zi.

Mă gândesc chiar să îmi cumpăr o cană pentru spumarea laptelui, însă aștept să găsesc ceva mai ieftin. Nu aș da niciodată 50 de lei pe o cană de inox cu cioc, că parcă așa îi zice. Mi-ar plăcea totuși să mă joc încercând să fac niște modele, așa cum se face în cafenele.

Sigur voi mai reveni ocazional la cafeaua făcută la ibric, mai ales dacă într-o bună zi voi reuși să bifez ibricul de cupru de pe lista de dorințe.

Am uitat să zic că prefer Jacobs în materie de cafea. Așa m-am obișnuit, de la ai mei. Nu îmi place însă faptul că s-a scumpit mai mult decât mi-aș fi dorit. Așa că e foarte probabil să mai experimentez și alte mărci în viitor.

Voi ce preferințe aveți pentru cafea? Cu cât mai multe detalii, cu atât mai bine.