Care sunt cei mai buni mici?

Dacă tot a venit vremea lor, iar eu sunt mare fan al grătarelor, zic că merită să fac un articol pe tema asta. A mai scris și Marian pe subiect, iar pe acolo toată lumea a recomandat micii de la Selgros. La fel am făcut și eu.
Cu toate acestea, Selgros nu prea mi-e în drum și nu aș face un drum până acolo doar pentru mici, chiar dacă ei sunt buni.
Scriu acest articol mai ales pentru mine, că tot zic că o să îmi notez care sunt micii buni și care nu, ca să știu ce să cumpăr când mai pun de câte un grătar. În plus, sunt fan, așa că de ce să nu scriu despre ei?
Drept urmare, sunt sigur că voi actualiza destul de des acest articol, ori de câte ori voi experimenta o nouă marcă de mici. Dar puteți contribui și voi cu comentarii, că sigur îmi vor fi de folos atât mie, cât și altora care ajung pe aici.
Știu precis că cei mai buni mici sunt aceia pe care îi faci tu acasă. Plănuiesc să fac și asta cândva. Doar că e mult de muncă, însă la un moment dat voi face echipă cu ai mei să creștem carne special pentru acest experiment.
De asemenea, sunt aproape sigur că găsești mici foarte buni prin carmangeriile locale. Vor fi, cel mai probabil, mai scumpi și nu toată lumea are acces la ele. Așa că aș vrea să ne rezumăm în a oferi recomandări de mici care pot fi cumpărați de toată lumea, fiind deci disponibili în lanțurile mari de magazine. Din supermarket, cum s-ar zice.
Știu, nu este cea mai ok recomandare… dar ce să facem? Să începem cu recomandările, deci:
Mici Domnești
Ultimul grătar l-am făcut cu mici cu Mici Domnești. E un amestec de Porc – Vită destul de echilibrat. Mai precis, 38% carne de porc și 35% carne de vită. 10% e slănină iar restul… nu știu. Mai conțin treburi precum: condimente, sare, stabilizatori (carbonați de sodiu, acetat de sodiu), zahăr (oare de ce zahăr!?) și ierburi. Legale, sper.
I-am cumpărat din Kaufland. Pe atunci i-am ales pentru că erau micii cu un cele mai puține ingrediente ciudate. Stabilizatorii par a fi ciudați aici, dar nah… dacă nu mă încumet să îi fac acasă, trebuie să suport.
Sunt produși în Timișoara, de S.C. Smithfield România S.R.L. Urmează să revin cu o poză cu micii fripți, cum se cade.
E 20 lei o caserolă de 900G în Kaufland. Nu i-am văzut prin alte magazine, dar dacă îi vedeți voi, dați de veste. Pe ambalaj zice ca ar fi cu extra usturoi. Cred că era loc de mai mult extra.


Nu arată bine prima poză, dar revin cu altele imediat ce-i scot la soare. Vineri, cel mai probabil.
Îmi place la ei că rămân compacți după ce îi fac. Bine, se strâng puțin, ceea ce e normal, însă rămân mici și grași. Noroc că eu nu sunt scund, că m-aș fi regăsit în vremurile de glorie.
Gustul e destul de bun, iar dacă îi faci cum trebuie, sunt suculenți, exact cum îmi plac mie. La ora actuală, sunt preferații mei. Dar de dragul vostru voi încerca și alte mărci. Mă sacrific… cineva trebuie să facă și asta.
Mici Avastar – buni, dar cu coloranți
La penultimul grătar, un prieten a venit cu mici de la Avastar. În Carrefour pot fi găsiți ei. I-am lăudat atunci, după ce i-am încercat. Gustul lor e chiar bun.
Arată destul de aiurea după gătit, pierzându-și uniformitatea. Sigur, asta nu e o foarte problemă, dacă nu vrei să îi pui pe Instagram.
Am vrut să îi cumpăr și pentru grătarul din weekend. Numai că am verificat ingredientele mai întâi. Voi face asta ori de câte ori voi cumpăra o nouă marcă de mici, din dorința de a alege un produs cât se poate de natural.
Vă recomand să faceți la fel, iar dacă puteți… atunci când oferiți o recomandare, spuneți și ingredientele. În acest fel, articolul nostru sigur va fi de mai mare ajutor.
Am renunțat să îi mai cumpăr dintr-un singur motiv: conțin coloranți. Nu prea pricep de ce ai pune coloranți în niște mici, însă ideea în sine m-a făcut să mă răzgândesc. Carnea e roșie de la mama natură, nu? Cea de porc sau vită, desigur. Așa că de ce să pui ceva în ei ca să îi faci mai roșii, orice ar fi acel ceva… fie chiar și sfeclă roșie.
Drept urmare, nu îi voi mai cumpăra


Nu știu dacă voi avea ocazia să mai pozez un mic gătit de la Avastar. Doar dacă se va ivi ocazia ca o altă persoană, responsabilă de cumpărături, să îi ia, iar eu să îi gătesc.
Sunt produși în județul Suceava, se pare, însă păcat că pe lângă procentul de 63% carne de porc și 18% carne de vită, mai conține fibră de soia, antioxidant (acid ascorbic și citrat de sodiu), colorant de cosenila A (este un ingredient natural, se pare, doar că se obține dintr-o specie de insecte care produce acest pigment. În rest, el nu ar fi dăunător, ci doar ideea mă deranjează) precum și zaharuri.
Mai sunt și ingrediente naturale precum apa, sarea și condimente ca boia, usturoiul, piperul și potențiatorul de aromă.
Un kilogram costă 26,90 lei și pot fi găsiți la Carrefour.
Atât deocamdată. Voi actualiza articolul ori de câte ori încerc o nouă marcă de mici. Așa că stați pe aproape.
De asemenea, orice recomandare ajută la obținerea unui articol util pentru cât mai multă lume așa că vă întreb… care sunt cei mai buni mici în opinia voastră?
Habar nu am. Nu fac grătare des. Când făceam foloseam pastă gata preparată, eu doar o modelam și făceam grătarul. Ieșeau super.
Ăștia la caserolă de la market-uri mi-au ieșit o dată praf și pulbere.
De unde o luai? Ce nu ieșea bun la cei din market? 😀
Ar mai fi si micii Bucur, cred ca la metro se gasesc.
Scaricica gata marinata la Kaufland.
Nu mai ține minte marca, m-a „furat” momentul. Era o zi de sărbătoare importantă și nu am acordat atenție mărcii.
Eu iau doar local, de un magazin Pion. Bine, nu sunt fan, eu mananc orice altceva la gratar pentru ca nu imi permite corpul.
Când mai ajunge vreo caserola pe la tine, ne dai și o listă cu ingrediente?
Micii Domnesti sunt preferatii mei pentru ca nu se strang si sunt si foarte buni
Cei mai buni mici mi se par cei de la Selgros…nu au rival.
Trebuie să îi reîncerc, se pare. 😀 E o marcă anume? Că nu mai rețin.
La țară luam de la Kosarom, sincer nu știu cât erau de sănătoși, dar erau buni. În ultima vreme mă așteaptă mama cu ei deja așa că sunt diverși.
În București sunt buni cei de la Obor, am înțeles că acum îi vând și cruzi, să-i faci tu pe grătar. Buni mai sunt și la Oktoberfest, o terasă din centru.
Fan mici de mic.
Kosarom deci, cred că am văzut și pe aici astfel de magazine. Merită să încerc.
Am mancat la Obor, numai reclama de ei, sunt niste mici normali, nu sunt wow!