Nope. Nu am dispărut
Stau cu laptopul în față de mai bine de 30 minute și zău că nu găseam nici o idee de articol. Cam asta pățesc atunci când iau pauze lungi. Pur și simplu îmi ies din ritm. În schimb, atunci când leg o serie lungă de articole, idei apar o mulțime, ba chiar reușesc să scriu chiar și în avans. Sper să reapară un astfel de moment.
Cum n-am avut o idee propriu-zisă de articol, am zis că trebuie totuși să scriu ceva. Orice. Așa că, iată articolul!
Am revenit pe aici să vă anunț că nu am dispărut și că nu voi abandona blogul. Dimpotrivă! Sper și chiar am nevoie să revin pe aici, ba chiar să scriu zilnic. Mi-e tare dor de scris, dar cred că pauza asta m-a ajutat destul de mult.
Am trăit din scris prea mult timp și sper că voi reuși să reajung la nivelul în care scrisul să producă, totuși, ceva. A fost bine cât a fost, dar de ceva timp a trebuit să găsesc un job. Aveam nevoie de o certitudine.
Au fost ani în care toată incertitudinea de care ai parte atunci când lucrezi pe cont propriu m-a măcinat. Au fost luni în care am tras de mine să duc treburile înainte. Probabil că era util să iau o pauză la un moment dat, iar faptul că nu am luat-o a dus la dispariția pasiunii, la apariția stresului și poate chiar a unui „burnout”. Nu vreau să fac pe deșteptul, să dau diagnostice, că doar nu sunt specialist, dar e cert că nu a fost foarte simplu.
E bucurie să scriu, mai ales când nu există presiune. Sper doar să reapară inspirația și subiectele. Prin urmare, stați pe aproape, că ar trebui să urmeze lucruri faine pe aici.
Cât despre mine, e o perioadă în care am nevoie să fiu ocupat cam tot timpul, chiar dacă se adună oboseala. E destul de mult de muncă, se mai pierde timp și cu naveta, iar mai apoi ajung și pe la sală, acolo unde nu mă prea grăbesc să îmi fac exercițiile.
Am ajuns înapoi la 95, în punctul cel mai jos, pe care îl atinsesem în urmă cu câțiva ani. Atunci am renunțat, din motive de vară și de motivație. Acum, sper ca până la final de an să ajung la 85. Eu zic că e un obiectiv realizabil, nu foarte mare, astfel încât să îmi permit să mai și „păcătuiesc” ocazional.
Încerc să mănânc cât se poate de sănătos, la ore fixe și cu deficit caloric. În plus, fac mișcare zilnic. Ar trebuo să funcționeze ok, nu?
La voi… toate bune?