Unde o fi respectul șefilor?
Joia televizorul stă deschis pentru că e Las Fierbinți la PRO TV. Sunt fan și încerc să nu ratez din episoade, chiar dacă adesea rulează pe fundal, în timp ce eu mai lucrez câte ceva pe la laptop.
Televizorul rămâne deschis chiar și după ce episodul din Las Fierbinți se încheie, urmând emisiunea Șef sub acoperire, de care sigur ați mai auzit până acum. Ori, dacă nu sunteți foarte familiarizați cu televizorul, atunci trebuie să vă spun că treburile în această emisiune funcționează cam așa:
Șefii unor companii mai mult sau mai puțin cunoscute din țară se deghizează iar mai apoi caută să se angajeze la propria companie, în diferite compartimente, sub pretextul unui reportaj pe nu mai știu ce temă. În fine, cam trasă de păr toată treaba, dar fie.
În vreo câteva episoade au fost șefi destul de tineri, care au interacționat cu angajați trecuți de prima tinerețe. La toți am văzut același lucru: toți vorbeau la per tu.
Poate că pentru unii acest detaliu este irelevant, însă mie mi se pare o oarecare lipsă de respect și mă întreb dacă șefia a cauzat această atitudine.
Voi ce spuneți?
8 comentarii
Dă-i un răspuns lui CătălinAnulează răspunsul
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
Din joi în paști când mai apuc și eu să mă uit la TV, clar nu caut emisiuni de niciun fel, cu toate că soția se mai uită la așa ceva. Cu toate astea, am văzut vreo 2 episoade ale acelei emisiuni, și clar e făcătură pentru publicitate. Despre respect însă, nu cred că are prea mare relevanță „șefia”, totuși are relevanță bunul simț și cum este fiecare crescut.
Eu cred că totuși privesc oamenii prea de sus, doar pentru că sunt șefi. Nu o fi așa, oare?
Emisiunea aia cu șefi sub acoperire este o tâmpenie regizată.
Uneori așa mi se pare și mie.
Si intrebarea intrebariilor cum de unii angajati nu isi recunosc seful dupa voce , dupa mers , dupa stilul verstimentar etc … ?
Depinde și de firmă… dacă e una de mari dimensiuni, cum a fost DPD la un moment dat, mă îndoiesc că un simplu curier de la Botoșani și-ar cunoaște șeful din București. Nu de alta, dar să fie oare atât de mult contact?
In mariile companii se fac tot felul de team building-uri , petreceri , intalniri , vizite , schimburi de experiente etc …
La fostul meu loc de munca , angajatii din alte orase cunosteau seful din Bucuresti destul de bine
Da, e clar o lipsă de respect față de persoanele mai în etate care se află în postura de a fi la mâna unor tineri sau foarte tineri.