Am schimbat scaunul de birou
V-am povestit nu foarte demult despre scaunul de birou pe care l-am folosit ceva timp în mod foarte intens. A fost scaunul care a cunoscut apogeul greutății mele și pare că asta l-a afectat destul de mult.
Așa se face că pistonul a cam cedat. Din când în când se lăsa complet în jos, ceea ce devenise destul de frustrant la un moment dat.
Nu m-am supărat pe el, deoarece am dat vina pe greutatea mea. Chiar dacă în specificații spunea că ar trebui să ducă 120 kg, iar eu nu am ajuns niciodată acolo, se pare că pistonul a cedat mai rapid decât mi-aș fi dorit.
Acum, presiunea din piston – ori ce o fi pe acolo – ceda chiar și atunci când era folosit de Ștefania, semn clar că scaunul are o problemă. Cum și ea avea nevoie de un scaun mai bun, am zis să facem un mic efort pentru a le schimba.
Scaunul meu ajunge la mine la țară, iar cel folosit de ea, ajunge pe meleaguri vasluiene. Urmează să fie folosite în continuare, bineînțeles. Nimic nu se aruncă, totul se refolosește, vorba aia.
Chiar dacă nu e cea mai bună alegere pe care aș fi putut să o fac, nici pe departe, am ales ceva de la Heinner. V-am mai spus că tata e mare fan, așa că am zis să merg pe mâna lui. În plus, le-am prins destul de ieftin, 160 lei bucata, și sper să ducă măcar un an, până când apar oportunități mai bune.
După primele utilizări, pare destul de ok. Mă încântă că sunt mai mici și parcă nu ocupă la fel de mult spațiu în casă. În plus, nu mai blochează vizibilitatea către TV, deci deocamdată e bine. Sigur nu vor fi minunate pe termen lung, așa că vor fi și alte articole despre scaune de birou de-a lungul timpului.
Mă gândesc dacă merită să schimb pistonul scaunului de la țară, deși am văzut că sunt destul de scumpe. Dacă mă hotărăsc să îl schimb, revin p-aici.
Ce scaun de birou folosiți?
Aceeași problemă o am și eu cu scaunele de birou, sunt consumabile… acum vreo 13 ani în urmă am primit cadou de Crăciun un scaun directorial cu piele ecologică dar de calitate (se știa că îmi doresc așa ceva dar n-aș da o căciulă de bani pe el).
Nu știu dacă pistonul a rezistat mai mult de 2 – 3 ani la o greutate de 90+ kg… arată ca nou dar nu-l poți folosi decât la un birou de pitic sau ca să te odihnești în el…
Cu alte scaune de birou, de tăvăleală cum le spun eu, am altă problemă: se rup roțile, de fapt roțile n-au nici o problemă dar nu mai stau în sistemul acela de tip stea. Mai mult de 12 luni nu mă țin și le transform în băncuțe pentru pisici…
Ah, da… uitasem de roți, nici alea nu mai funcționau cum trebuie.
Bat si eu in 80, mai nou. Am un scaun de la Ikea de vreo 8 ani de zile: 300-350 de lei. Stau in toate formele posibile pe el si abia acum ma lasa pistonul usor, usor.
Ți-a priit iarna, hm? N-avem Ikea în zonă, din păcate. Bine, cred că au și magazin online, nu? Oricum, în urmă cu 8 ani… alte erau prețurile.
Păi m-am uitat sa fie sănătos și să nu fie din piele. Dacă tu dai 350 de lei la fiecare 2 ani nu știu cine face afacerea 😀
Ce preț are scaunul tău acu? Se mai găsește?
Citind rândurile de mai sus, inclusiv comentariile, am constatat că problema ce o aveam cu scaunele de birou (sunt acum la al 3-lea) este una generala: cedează pistonul. Adrian, îți doresc multă bucurie cu noul scaun!