Și totuși e și vina noastră
Vorbeam acuma câteva zile, după tragedia din meciul Dinamo-Viitorul, despre sistemul care ucide, iar aceea este desigur doar una din problemele pe care le avem. Probleme mai sunt multe: angajați care se poartă ca naiba, gunoi mai peste tot, șoferi nașpa prin trafic, șamd. Și mă gândesc că avem și noi o parte din vină din toate acestea.
Câți dintre noi nu preferăm să dăm cu 5 lei mai mult la spălătorie pentru a ne curăța mașina mai bine? Sau câți oferim o ciocolată la ceva angajată de la nu știu ce instituție publică pentru a primi mai repede o hârtie și fără a ne reproșa toate prostiile? Sau câți dintre noi nu lăsăm bacșiș după ce am fost serviți politicos cu o bere, vineri seara?
Pur și simplu ne-am obișnuit să plătim mai mult pentru chestiile care ar trebui să se întâmple de la sine, nu numaidecât cu bacșiș, motiv pentru care angajații s-au obișnuit la rândul lor să primească.
Sau oare nu mulți dintre noi aruncă bonul fiscal sau ambalajul de la odorizantul auto imediat după ce iese din supermarket, și numaidecât în coș? Iar dacă nu nimerește coșul, nici nu se apleacă să îl ia. Sau până la urmă.. chiar dacă nu suntem noi cei care lasă gunoi în urmă, ar fi atât de josnic să ridici un ambalaj de jos pentru a-l duce la coș, chiar dacă nu îți aparține?
Exemple ar mai putea fi o mulțime, însă toate duc către aceeași concluzie: schimbarea pleacă de la noi și e și vina noastră, nu numai a celor din jurul nostru. Deci dacă vrem să schimbăm ceva, atunci ar trebui să ne schimbăm noi mai întâi.
