Ochiul Albastru Deschis
Dacă am văzut că a reușit să doboare atât de controversatul Teambuilding din topul celor mai vizionate filme la ora actuală în România, am zis Ochiul Albastru Deschis e un film ce merită văzut. Și chiar așa a și fost.
Mi s-a părut interesant de la bun început, încă de la trailer și l-am trecut pe lista mea. L-am văzut a doua zi de la adăugarea pe listă iar imediat după final, m-am apucat să scriu acest articol. Aveți, așadar, impresii la cald în acest articol.
Pe IMDB are doar 6.7 din 10, însă eu cred că merită mai mult. Bine, e încă la început, așa că sunt sigur că ratingul lui „The Pale Blue Eye”, după cum e numele filmului original, cred că va crește în viitor. Teambuilding are 6.8 așa că… despre ce vorbim?
Acțiunea filmului este destul de simplă. Avem un detectiv bătrân, cu o reputație remarcabilă și cu oarecare probleme de familie care îl macină, în persoana lui Augustus Landor, jucat de Christian Bale, chemat de urgență pentru a ancheta o crimă odioasă. Acesta își angajează și un ajutor, pe Allan Poe, personaj jucat de Harry Melling.
Recunosc că începutul m-a plictisit puțin. Sau cel puțin nu reușeam să fiu atent. Așa că nu de puține ori am fost nevoit să derulez înapoi, pentru a mă asigura că nu pierd vreun dialog anume.
Doar că de la mijlocul filmului totul devine mai captivant, așa că eu am avut nevoie de vreo două ore jumătate ca să văd filmul Ochiul Albastru Deschis, care durează puțin peste două ore. Cam așa pățeam și cu romanele polițiste, pe când aveam timp să mai și citesc.
Acțiunea are loc în 1830, în West Point. Dacă vă plac filmele cu mister, cred că acesta va fi pe placul vostru.
Finalul a fost pe gustul meu și nu m-a lăsat cu un gust amar, ci dimpotrivă, mi-a oferit satisfacția unui final ca la carte, să zic așa, că tot a fost făcut film acest după romanul lui Louis Bayard.
L-ați văzut, v-a plăcut? Cât credeți că rezistă pe locul 1 în topul Netflix?
Foarte bun filmul Ochiul albastru deschis așa cum ați remarcat în articol dar nu inteleg ce aveți cu Teambuilding, un film la care am râs pe saturate. Orice lucru bun făcut pe lumea asta si care nu ne afecteaza in rau merita apreciat.
Gusturile nu se discută.