Mi-am cumpărat mașină de pâine

Îmi place să gătesc și să îmi prind urechile prin tot felul de rețete. Iar încă de la început am vrut să descopăr cum e cu pâinea făcută în casă.

Frământatul aluatului părea mișto pe dinafara. Așa că am început cu foarte mult entuziasm. Am descoperit însă că nu e deloc așa de fain, precum mi se părea mie că e. Ba chiar, l-am privit ca pe un adevărat chin, iar după ce frământam, în bucătărie era dezastru. Făină peste tot.

Cu toate astea, îmi făceam curaj din când în când, mai ales când mi se făcea dor de turte.

Așa am făcut și aseară. M-am apucat de frământat, voios, cu gândul să fac pâine de casă. Toate bune și frumoase. Mi se părea că a ieșit mai bine ca de obicei și chiar nu am făcut dezastru. Am lăsat ceva timp să crească, dar nimic.

Au trecut ore bune iar aluatul nu se prea dezvoltase mai deloc. Așa că l-am lăsat peste noapte. Dimineața, rezultatele tot nu-mi erau pe plac, așa că a rămas la crescut până după masă.

Tot nimic. M-am gândit că o fi de la frig, zilele acestea fiind destul de rece pe aici, așa că am pus coca la cald. A crescut ea, însă mirosul de drojdie prea puternic m-a făcut să nu am curaj să o gătesc așa că am aruncat-o la gunoi.

De ciudă, mai ales că citisem recent la Marius de o mașină de pâine, m-am băgat în economii și mi-am luat și eu una. Aceeași marcă, Myria MY4014, mai ales că era la reducere. 125 de lei, pe Altex.

Acum, în timp ce scriu articolul ăsta, mai sunt vreo 20 de minute până e gata prima pâine. Deci o să revin cu primele impresii.