După un an de șoferie
În urmă cu fix un an, promovam examenul auto final, proba orașului. A trecut un an de atunci și acest lucru e doar o dovadă a faptului că timpul zboară. Parcă mai repede acum, față de altă dată. Iar acest an nu a trecut așa.. pur și simplu.
Nu am avut mașină imediat după ce am luat permisul, ci am mai așteptat cam vreo 2 luni până când am strâns banii pentru Fiesta pe care o am acum. Dar, de când o am și până acum – când dă semne de oboseală – cred că am învățat câte ceva.
Am trecut de la Diesel la Benzină, iar trecerea a fost dificilă, cu emoții și cu multe opriri ale motorului la început. Apoi am exersat și am învățat repede. Am învățat să mă bucur de condus. Să mă relaxez făcând asta.
Nu pot să zic că am condus foarte, foarte multe pe distanțe foarte, foarte mari. Dar cât am condus, a fost ok, s-a adunat puțină experiență. Am prins curaj și am scăpat de emoții, iar asta e cel mai important.
Am mai învățat că, atunci când conduci, trebuie să te gândești doar la condus. Orice secundă poate duce la o nenorocire. Fără telefon, fără conversații care să-ți captiveze prea mult atenția cu restul pasagerilor, fără alte activități periculoase.
De asemenea, degeaba ai mămăliga în geam, pentru că ceilalți oricum te vor claxona dacă pleci cu o secundă întârziere. Și totuși, există spirit de colegialitate între șoferi, iar asta îmi place mult. Nu toți sunt buni, precum nu toți sunt ai dracului. Dar atunci când e vreun radar ascuns sau dă să sară capacul de la roată, colegii te vor anunța. Iar ăsta e un gest fain.
Pentru viitor, îmi propun o altă mașină, mai nouă, mai mare, mai puternică, și cât mai multe drumuri parcurse. Cât mai multe ore bucurându-mă de ceea ce a devenit o pasiune: condusul.
21 comentarii
Lasă un răspuns
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
Mulți înainte cam asta îți pot ura. Cu fiecare kilometru parcurs, capeți experiență, ca și în blogging, cu fiecare articol scris.. Multe astfel de activități sunt oarecum asemănătoare în viață..
Mersi, mersi.
Sa fie intr-un ceas bun! Eu anul asta am implinit 10 ani de cand am luat permisul de conducere.
Mersi tare mult și la mai mulți!
Nici eu nu am luat permisu chiar de foarte mult timp (mai exact 2009), nici măcar 7 ani nu pot spune că sînt mulţi(!) pentru că au trecut incredibil de repete. Şi cu destule peripeţii. Acum cînd ai posibilitatea să conduci o maşină, ai ocazia să descoperi un univers mult mai larg, avînd o mobilitate mai mare. Şi dacă o să îţi planifici excursii în locuri frumoase şi pitoreşti (şi garantat o vei face), atunci ştii deja: nu uita să ne spui şi nouă !
Tot ai ceva experiență. După ce voi reuși să-mi iau alta, voi începe și explorarea. 😀
Eu inca nu am permis pentru ca imi e frica sa conduc. Sunt aiurita de fel si nu cred ca m-as putea concentra doar pe volan…Prietenii soferi ma contrazic si imi spun ca in momentul in care esti la volan, idiferent ce personalitate ai, constientizezi ca tii in mana viata ta si a altora, astfel reusesti sa te concentrezi doar pe ce trebuie. Apai nu stiu, ma mai gandesc daca ma apuc de condus sau nu.
Iti urez multi ani de soferie fara incidente!
Ar trebui totuși să încerci, s-ar putea chiar să-ți placă.
O dubita cu geamuri fumurii?
Și niște cruci și icoane mari pe lunetă, + maneles la maxim :))
No, no. Nu-s pentru mine.
Chiar mi-ar plăcea. 😀
Sa ai parte numai de drumuri bune si fara incidente. Cat despre schimbatul masinii, fa acest lucru doar daca consideri ca merita. La urma urmei, tot masina e orice ti-ai lua. Ca are mai mult confort?
Mersi tare mult. Uneori e pur și simplu nevoie de ceva mai bun.
Cel mai important lucru e să nu ajungi la ideea aia proastă, „Am mai fost pe aici, conduc şi cu ochii închişi”. Pentru că atunci ţi se întâmplă ceva, când eşti prea sigur pe tine.
Să mergi pe fiecare drum ca şi cum ar fi pentru prima dată. În rest, baftă, fereşte-te de incidente cât poţi de mult.
Fix de o luna ma si eu permisul si imi place foarte mult. Bine, nu sunt in Romania, acolo eram claxonat si cand treceam pe trecerea de pietoni, cand mergeam cu bicicleta regulamentar… Ai mare atentie in trafic, defapt ce zic, chiar daca esti atent altcineva nu este.
Multă grijă! 😀
La cat mai multi km parcursi si fara incidente!
Si eu in iulie am facut primul an de condus, a fost ok, primele luni un pic mai nasoale mai ales din cauza celorlalti din trafic care nu sunt intelegatori, nu au rabdare cu tine ca incepator, de parca nu am fi trecut toti prin asta…
Mda, uită de unde pleacă. Mulțumesc, asemenea!
Salut, la mine primul an a fost groaznic, in primul rand la scoala am avut parte de un instructor care era interesat doar de bani, am terminat si nici nu stiam sa fac parcari, ma mir ca am trecut orasul. Prima masina a fost automata si dupa vreo 5 luni s-a dus cutia si a trebuit sa renunt la ea, trecand pe una diesel cu ambreiaj, a fost teroare, nici nu mai stiu cate claxoane mi-am luat 🙂
Acum ma amuz dar la vremea aia…
Oricum majoritatea soferilor vor sa dea impresia ca s-au nascut cu volanul in brate, nu au pic de rambdare, nu sunt educati.
Nici eu nu am făcut prea multe parcări, deci nu excelez, dar învăț zilnic. 😀 Și da, unii șoferi sunt de toată rușinea.