Azi am pierdut o zi numai prin parcuri şi prin câte o cafenea aşteptând o simplă imprimare a unui număr. În acelaşi timp am cheltuit tot internetul de pe telefon citind despre demisiile de azi. Şi sunt fericit.
Sunt fericit văzând atâţia tineri şi sper să aibă o revoluţie în sensul bun al cuvântului. În sensul în care nu se varsă sânge, nu se sparge nimic şi nu au loc acte de violenţă. În sensul în care Noua Generaţie ar decide ce e mai bine pentru viitorul lor, lăsând în urmă anii în care deciziile erau luate de morţi şi de pensionari pentru o sticlă de ulei.
Sper la mai bine. Sper la o ţară în care lucrurile să funcţioneze conform deceniului în care ne aflăm. La o ţară fără funcţionari care au nevoie de 6 ore să caute într-o bază de date o chitanţă pe care care mai apoi să o imprime şi să pună o ştampilă pe ea.
Sper la o ţară în care să nu mai moară oamenii în păduri sau pe câmpuri, nefiind găsiţi de către autorităţile care nu ştiu cum să localizeze nişte date furnizate de către un smartphone. La o ţară în care tastatura nu mai e o noutate, iar tehnologia să salveze vieţi. Că doar nu a fost concepută doar pentru divertisment.
Sper că toţi acei tineri să dea dovadă că nu suntem o generaţie fără viitor, pierdută sau satanistă, după cum am fost numiţi de către un organ de manipulare foarte cunoscut. Sper să se facă ceva şi în privinţa celui din urmă şi să nu i se mai construiască un mall din aur, precum doreşte. Ştiţi voi despre cine e vorba.
Sper că nu ne vom opri aici, doar la câteva demisii şi vom continua până atunci când va fi exact CUM VOM VREA NOI. Pentru că de asta suntem un stat democratic. Sper, după trei zile în care am plâns de multe ori la reportajele de la TV şi în care am suferit o pierdere foarte mare, chiar dacă nu cunoşteam pe nimeni din acei tineri frumoşi, că durerea va fi înlocuită cu un hai că nu a fost degeaba, chiar dacă durerea nu va dispărea la propriu niciodată. Amintirea va rămâne mereu.
Sper că de data asta chiar va fi cum vom vrea noi.
Poză de la Roxana Doar Ciuf Barbuceanu.
8 comentarii
Lasă un răspuns
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
“Capul lui Moţoc vrem…” şi iată că mulţimea furioasă o primit ce-or vrut. Cu un mic sacrificiu, mulţimea furioasă o fost repede potolită, iar boierul bucuros, pentru că tot nu o fost izgonit de pe tron, frecîndu-şi mîinile se gindindea că impozitele să rămână aceleaşi, sau poate chiar să le mai majoreze un pic. “E proşti maria ta!” a fost anulată de o contra-replică şi mai puternică “proşti dar mulţi”, şi o dat roade: mulţimea a căpătat ce-o vrut. Ca şi un cîine legat în lanţ care primeşte un ciolan.
Aşa să fie oare ?! Doar atît e ceea ce ne dorim ? Să plece unul, şi să vină altul ?! Doar simpla schimbare să fie tot ce ne lipseşte ? Se pare că acesta este orizontul îngust al gîndirii şi exact pe aşa ceva se bazează şi prea iubiţii noştrii conducători care ştiu să rostească vorbe mieroase, să facă plecăciuni cînd trebuie (spuneam odată că e vorba de pupincurişti) şi uite aşa, cu o reformă, cu o ordonanţă, să mai potolească mulţimea furioasă. De fapt prostimea!
Schimbarea trebuie făcută la nivel fundamental şi nu poate fi doar o simplă schimbare de artişti pe marea scenă. Bucuria sacrificării unui pion este doar o bucurie amară, pentru că cei mai mulţi într-adevăr nu văd pădurea din cauza copacilor !
Exact, mare dreptate ai. Momentan nu e nici 10% făcută schimbarea.
M-ai lăsat fără cuvinte… BRAVO, BRAVO, de trei ori BRAVO pentru modul în care ai scris articolul! Și eu sper că lucrurile vor evolua înspre bine, deja se văd schimbări și ”revoluția” abia a început. Era și cazul să nu-l mai așteptăm pe Țepeș să facă treabă în țară 🙂
By the way, și eu sunt ”satanistă” :)) Mi-ar plăcea ca mesajul ”Rock this country” (sau ceva asemănător) să ia loc pozelor de profil din prezent… după ce trece perioada de doliu…
Mulţumesc tare mult. I-auzi, suntem doi, cel puţin.
Sigur suntem mai mulţi, dar cam puţini o spun…
E în început promițător, dar mai e mult până o să se facă curățenie. Ce mă îngrijorează pe mine e caracterul violent pe care aceste proteste l-ar putea avea. Ce bine ar fi ca totul să se schimbe, dar fără alte victime.
Împotriva cui ar putea avea loc violenţa? 🙂 Asta nu mă face să nu îmi doresc în continuare o schimbare MAJORĂ în ceea ce priveşte biserica. Iar dacă e să citez un personaj din Las Fierbinţi, chiar dacă sună a serial de comedie, citatul e unul cu un caracter puternic: „ce ţi-e un popă, ce ţi-e doi.. tot un drac”.
Eu am văzut că protestele au fost foarte calme, nu ştiu unde ai văzut tu violenţă.