A avea blog nu e o fita
Am observat că în grupurile de pe Facebook dedicate bloggerilor au apărut tot mai multe postări și așa ziși bloggeri care se pare că și-au deschis blog doar pentru că pare a fi la modă sau, cum am zis și în titlu, o fiță.
În general un blog este util și vizitat atunci când cititorul are de învățat ceva din articolele tale însă atunci când tu scrii despre cadourile primite de la iubitul tău care este absolut minunat, o sosie a lui Făt Frumos, atunci cititorii nu te vor vizita prea des iar când vor vedea blogul tău cu siguranță vor strâmba din nas.
Înțeleg, sunt bloguri personale și astfel vă permiteți să postați orice. Ei bine cu toate că e un blog personal, articolele care vorbesc despre viața intimă ar trebui să rămână în jurnalul cu Hannah Montana (sau cum mama ei o cheamă). Nu zice nimeni că nu aveți voie să scrieți astfel de articole însă puține persoane vă vor citit blogul dacă acesta e plin de sentimentalisme și depresii.
De exemplu eu, atunci când mă aflu în ipostaza de cititor, nu citesc articole încarcate de o energie negativă (articole gen s-a despărțit de mine, dobitocul, fraierul șamd) deoarece acestea mă pot influența. Astfel vreau să citesc un blog de pe care să învăț ceva. Vreau să învăț din experiențele bloggerului respectiv, vreau ca timpul petrecut pe acel blog să fie în folosul meu.
Și ca să fac puțin trecerea de la bloggerul fiță la bloggerul nou, unde mă încadrez și eu, trebuie să dau un sfat mai departe, pe care la rândul meu l-am primit de la alți bloggeri: bloggerii noi trebuie să ofere ceva nou, ceva ce nu se găsește pe alte bloguri astfel încât să se poată face remarcat.
Așadar, a avea blog nu este la modă și nu este nici o fiță. Vă puteți face blog și să scrieți despre depresiile și despărțirile voastre însă acesta nu va fi decât an another WordPress site iar dacă vrei să fii apreciat ca blogger atunci scrie și pentru cititori, oferă-le ceva, ceva care le-ar putea fi de folos și care i-ar face să revină pe blog.
Sursă imagine: dojoblog.ro
Corect. O singura observatie am, de facut, la articolul tau: au dreptul toti sa isi faca un blog PERSONAL cu insemnarile referitoare la sentimentele, trairile, depresiile si altele, personale, insa, nu este frumos sa le faca publice. Dimpotriva, blogurile cu asemenea teme ar trebui puse pe privat, in asa fel, incat sa le poata citi doar cei care primesc o invitatie in acest sens, iar invitatiile alea, sa nu fie de genul linkdropurilor practicate in grupurile de facebook.
Eu fac blogging in 3 limbi, si doar in cele 20 de grupuri mai comune, de limba romana pe facebook, am facut in doar 6 luni, mai mult de 1000 de comentarii, respectiv, cum fac acum si pe blogul tau, nu doar pe postarile de pe grupuri, ci efectiv pe bloguri, pentru a crea „buzz”, si pentru a ii transmite bloggerilor respectivi, ca blogul lor este citit, apreciat, etc.
Stii cati bloggeri au returnat favoarea, din acele 1000 si ceva de comentarii ? 9 persoane, cu 16 comentarii, pe 6 bloguri diferite, in 6 luni.
Deci… ma bate gandul, deschid si eu un blog in care sa imi vars frustrarea, cum fac cei despre care vorbesti ?
🙂
Nu cred că ar avea rost. Poate totuși blogul a fost vizitat de către ei însă nu ți s-au lăsat comentarii.