Acasă Diverse Despre operația de apendicită - cum a fost

Despre operația de apendicită – cum a fost

Autor

Data

CATEGORIE

Am observat și pe alte site-uri că foarte multe persoane caută informații despre anumite dureri și întreabă una alta. Așa că am considerat că ar prinde bine un articol și altora care vor căuta informații despre operația de apendicită pe Google. Iar asta pentru că am ieșit recent din spital după o operație de apendicită (am avut mereu dubii despre cum se scrie, dar se pare că se scrie apendicită, cum zicea și Ciprian la un articol anterior.)

La mine totul a început cu o senzație de balonare, așa că am zis că e ok, iau o pastilă două, poate niște bicarbonat și trece. Iar pentru moment părea să funcționeze. În ziua respectivă am făcut și ceva efort, fără să mă simt prea rău. Spre seară părea că e totul ok.

De pe la 21:00 însă durerile abdominale erau din ce în ce mai nașpa, așa că nu am putut dormi toată noaptea. Având puțină frică de spital și stând cu gândul că poate nu am luat o pastilă ok, am așteptat dimineața să iau și altceva. Iar după ce am luat, am mai dormit puțin. Durerile s-au mai calmat parcă, dar s-au dus către partea dreaptă în zona abdominală.

Am început apoi să caut simptomele apendicitei, și m-am cam regăsit. Vărsături, dureri abdominale, lipsa apetitului. Am sunat într-un final la 112, iar salvarea a venit în aproximativ 30 de minute. Drumurile nașpa și telescoapele varză m-au făcut să cam regret că am mers cu salvarea și nu am rugat vreun prieten să mă ducă. Odată ajuns la spital, am început să fac analize, să dau sânge, ecografie șamd. Verdictul: apendicită, așa că m-am internat.

Mi s-a zis că a doua zi de dimineață voi fi operat, să nu beau și să nu mănânc nimic, și-au început injecțiile și perfuziile. De dimineață am mers pe picioarele mele la sala de operație, un nene infirmier avea chiar chef de glume dar nu puteam râde că mă durea abdomenul. La salon, mi s-a făcut anestezia în spate (în coloană cred) și mi s-a zis că dacă mă tem, mă vor adormi. Dar a fost ok, nu am simțit mai nimic. Cel puțin nu a durut.

Fiind o apendicită ceva mai gravă, care a dat în peritonită, a durat ceva mai mult operația, mai ales că nu au făcut o tăietură prea mare. Am stat de vorbă cu asistentele în timpul operației. La final mi-au zis că nu mă vor coase, pentru că aveam infecție, așa că mi-au atașat și un tub cu o pungă unde era eliminată infecția.

Am stat apoi vreo 2-3 zile, nu mai rețin, cu operația deschisă. Ușor-ușor am avut voie să încep să beau apă, supă strecurată, iaurt apoi aproape orice doream. După primul scaun m-a cusut înapoi, iar acesta a fost unul dintre lucrurile care au durut cel mai nașpa. De asemenea, schimbarea bandajelor a fost și ea dureroasă, iar asta deoarece operația mea era deschisă. Dacă ar fi fost cusută încă de la operație, atunci totul ar fi fost ok și deloc dureros.

Nu toți cei care am dat în peritonită am fost cu operația deschisă.

După ce m-au cusut, a doua zi m-au și externat, cu un regim nu foarte strict în cazul meu și cu interdicția de a face efort timp de 3 luni. După 10 zile va trebui să scot și firele. Am înțeles că nu prea doare, dar voi actualiza articolul după.

Până atunci trebuie să schimb bandajele zilnic, iar acum nu mai doare. 😀

UPDATE: Am scăpat și de fire, care au fost doar tăiate și nu trase, așa cum mă așteptam. Cred că au fost d-alea care se topesc. Și nu a durut.

8 COMENTARII

  1. Eu am făcut operația la 10 ani (fără vreo lună), mă trezeam în fiecare dimineață cu durere de cap și de burtă. Poftă de mâncare aveam, chiar prea multă 😀 Mama nu prea m-a luat în serios la început, că mă apucau durerile doar în zilele când aveam ore matematică (deci 4 zile din 5), dar într-o dimineață, când am început să plâng de durere, și-a dat seama că e ceva. Am mers la urgențe, m-a apăsat un doctor pe burtă, mi-a pus câteva întrebări și m-a programat pentru operație. Eu n-aveam niciun stres, am mâncat bomboane chiar înainte de operație, deși știam că n-am voie, dar următoarele două zile au fost grele, dureri, amețeli, aveam o foame de lup dar nu puteam să mănânc nimic – pentru că stomacul meu refuza mâncarea, nu pentru că n-aveam voie. După cum s-a văzut, mi se rupea de reguli :))
    Tăierea firelor n-a fost deloc dureroasă, doar că… mă gâdila :)) Râdeam atât de tare încât m-am mirat că nu mi-a plesnit operația. Deci, în afara primelor două zile de după operație, am fost voioasă de nici n-ai fi zis că sunt bolnavă 😀 Sper să ai aceeași rezistență 😉
    Multă sănătate și recuperare cât mai ușoară!

    • Nu există o cauză precisă, însă în general se face de la efort. Eu cred că din cauza asta am făcut, însă am întâlnit și persoane care habar nu aveau de ce au făcut apendicită. Pe internet am citit că în general, faci apendicită până la 30 de ani, dar sunt și excepții. Gen bunica mea a făcut la o vârstă mult mai înaintată.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Adrian Bolocan

Pasionat de internet, blogging și oameni. Am opinii pe care nu le pot ține doar pentru mine. Așa că le împărtășesc aici pe blog.

Articole Recente

Cum se alege un boiler electric – sfaturi practice

In foarte multe gospodării găsim un boiler electric folosit în general pentru încălzirea apei acolo unde nu există o rețea de gaze...

Toată baza-n generația nouă… ăhă

Raportul PISA pentru 2018 ne arată că analfabetismul funcțional e în creștere în România. Practic, 44% dintre elevii români sunt analfabeți funcțional....

Top atracții turistice în Marmaris

Marmaris este un oraș superb din Turcia, situat într-un cadru natural superb constituit de Marea Egee, Marea Mediterană dar și de pădurile și munții...

Sezon nou din Vikings și serial nou pe History

Numai vești bune de la History! Mâine apare sezonul 6, din Vikings, de la 21:00 și, din câte am înțeles, vor fi...

O soluție mereu la îndemână: ovb.ro

Imi place cand in momentele de cumpana, in care toata familia asteapta cu sufletul la gura o suma de bani, cineva din...

Comentarii Recente