Cuțite Maranc: păreri de la un pasionat amator

Îmi place să gătesc, așa că petrec destul de mult timp prin bucătărie, și la fel de mult îmi plac cuțitele. Salivez, de-a dreptul, uitându-mă la cuțitele handmade de pe grupurile de Facebook (sunt înscris în multe grupuri de profil) și, în general, la orice cuțit frumos.

Așa se face că am fost destul de supărat de Crăciun, când am ratat șansa de a primi un cuțit Maranc, chiar dacă îl câștigasem. Am povestit situația în acest articol așa că nu mai are rost să revin asupra ei.

Ei bine, într-un final a ieșit mercur din retrograd, iar planetele s-au aliniat în așa fel încât să ajungă un cuțit Maranc la mine. Este vorba despre un cuțit al bucătarului, anume modelul ăsta.

L-am primit, m-am bucurat, l-am folosit, l-am pozat, l-am testat, iar acum a sosit timpul să vin și cu articolul cu păreri despre cuțitele Maranc. Sau cel puțin despre modelul pe care eu l-am primit.

Nu pot începe altfel decât prin a spune că nu am avut niciodată vreun cuțit mai ascuțit decât ăsta. E pericol pentru degete, nu altceva, mă și mir cum-de încă nu m-am tăiat cu el. Dar, la cum mă știu pe mine, la un moment dat sigur o să se întâmple și asta. Sper ca în viitor să fac și un video pentru a vă arăta cât de bine taie cuțitul meu de la Maranc.

Dar, la fel de important, pentru mine cel puțin, este și aspectul cuțitului. Iar modelul primit de mine arată grozav. Bine, pe site-ul lor găsiți și altele cel puțin la fel de frumoase, dar aici treaba este subiectivă.

Are o lamă de 20 cm, cu numele meu înscripționat pe ea (serviciu pentru care poți opta atunci când comanzi un cuțit) realizată, conform specificațiilor, din oțel german 1.4116. Mânerul este din lemn de pakka, de o nuanță roșiatică tare faină.

Are o greutate de 175 de grame și se simte tare bine în mână. De când a ajuns, l-am folosit ori de câte ori am avut ocazia, mai ales pentru tocat legumele. Cică ar trebui ținut departe de oase, ceea ce oricum aveam de gând să fac, că nu aveam chef să îi pun în pericol ascuțișul.

Îmi place cum se simte în mână, este ergonomic și îți oferă o oarecare îndemânare chiar și dacă ai două mâini stângi, așa ca mine.

Vine frumos ambalat, într-o cutie cu închidere magnetică, într-un burete roșu, așa ca o bijuterie, ceea ce și este, după mine. Poate fi un cadou grozav pentru orice persoană pasionată de gătit, așa că merită salvat la favorite.

Este foarte plăcut în utilizare, fiind dovada clară că nu merită să te chinui în bucătărie cu un cuțit prost. Altfel spus, parcă altfel îți vine să te apuci de gătit și de tocat legume, când ai un cuțit care taie brici.

Se curăță ușor și sunt curios cât timp va rămâne bine ascuțit. Îl țin departe de oase, așa că ar trebui să fie ok o bună perioadă de timp. Totuși, sper ca la un moment dat să mă echipez cu niște pietre de ascuțit și să învăț meșteșugurile de a transforma orice lamă în brici.

Merită să îți cumperi un cuțit Maranc?

Cu siguranță, da! Modelul pe care îl am eu costă puțin peste 200 de lei, atunci când e la reducere. Drept urmare, este un preț mai mult decât corect, ținând cont de faptul că te alegi cu un cuțit care taie cum trebuie și care, atât timp cât este bine întreținut, te poate ține o veșnicie.

Este frumos, este practic și plăcut de utilizat. Iar dacă îți place să pierzi timpul prin bucătărie, sigur îți va fi un partener de încredere. Mai au și alte modele frumoase, despre care sper să vorbesc în viitor.

Acestea fiind spuse, dacă erai în căutarea unui articol cu păreri despre cuțitele Maranc, cu siguranță articolul meu ți-a răspuns la toate întrebările. Dar dacă ai și altele, nu ezita să lași un comentariu.

Actualizare: după 6 luni de utilizare zilnică atât de către mine cât și de prietena mea care nu a fost la fel de blândă cu el, cuțitul celor de la Maranc ar avea nevoie de o reascuțire. Încerc să mă ocup de asta fie cu o piatră tot de la ei, pentru că am văzut că au în ofertă, fie cu ceva noname. Stați pe aproape.