Câtă încredere să ai in tiribombe?

Mi-e frică de înălțime de numa-numa, așa că nu mă prea aventurez din acest punct de vedere. Sigur, mai experimentez ocazional, însă cel mai adesea fug de ea. Ca idee, la niște amici care stăteau la etajul 7-8 – sau pe acolo – nu am putut sta nici măcar pe balcon, că mă lua cu palpitații.

Prin urmare, nu prea mă aventurez. Am fost cu gașca la Palma și am fost singurul care a rămas pe margine, să facă poze, în timp ce restul s-au dat în tiroliană. Pe la bâlciuri și d-astea, stau departe de învârtitorile alea, sau cum le-o zice. Eu le spun tiribombe, chiar dacă la origine cuvântul înseamnă altceva.

Cel mai probabil că înțelegeți despre ce vorbesc.

Stau departe de ele nu numai pentru că am rău de înălțime, ci mai degrabă pentru că nu îmi inspiră prea multă siguranță. Sunt oare verificări? Mă îndoiesc. Nu le verifică nimeni, cel mai probabil, iar dacă vreo instituție se ocupă de asta, corupția mă face să zic pas.

Chiar nu demult vorbeam cu Ștefania despre corupție și d-astea, că oricând se poate întâmpla să se desprindă lanțurile care te învârt în ceruri și du-te Dicăăă!

Eh, după câteva zile apare știrea asta. Nu demult văzusem la reels un băiețaș, ceva vlogger probabil, care zicea că i-a fost zdruncinată bine coloana și are început de hernie, tot după funcționarea necorespunzătoare a unei tiribombe de asta.

O fi mișto adrenalina, însă e mai frumoasă viața. Prin urmare, eu nu risc. Cel puțin nu aici pe meleagurile noastre.

Distribuie articolul:

26 comentarii

  1. Marea majoritate a masinariilor de la balciuri nu sunt verificate de nimeni. Cu toate astea, nu stiu nimic de cele de la parcurile de distractii care stau acolo montate de mult timp. Cred ca alea sunt inspectate oarecum.

    Tot ce vezi pe la balciuri si targuri, sunt masinarii care se monteaza si demonteaza de zeci de ori intr-un an. Patronii sunt firme mici, cu angajati platiti la negru, majoritatea muncitorilor romani de culoare, dar nu numai.

    Odata pe an se face si in Brugge un asemenea balci. Vin la noi cu cate un furtun hidraulic stricat sa facem altul. Sa nu plateasca extra echipa noastra de interventie, il monteza ei. De multe ori partial gresit.

    Am fost acum vreo 5 ani sa constat o problema la un tanc hidraulic si sa rezolv problema. Din momentul ala eu am incetat sa ma mai dau in asa ceva. Anulase senzorul care indica cat de imbacsit era filtrul de retur al uleiului, pentru ca se fisurase la cat de multa presiune se facea pe retur din cauza jegului acumulat in filtrul neschimbat de ani de zile. Filtrul se schimba la nevoie sau la 6 luni max 1 an. Norocul lor e ca marea majoritate a carcaselor filtrelor vin cu valva de bypass, iar uleiul are o cale putin mai neortodoxa de a se intoarce in rezervor. Altfel poate exploda filtrul, sau poate mai grav, un furtun de retur de prin instalatie. In mod normal, riscul ca cineva sa se raneasca e maricel, dar jucaria ar ramane cat de cat in siguranta daca exista acele ventile de infranare pe cilindrii hidraulici. Dar nu mereu exista acele ventile. 🙁

  2. Îmi place teribil de mult să mă dau în drăciile alea, dar nu prea ajung într-un parc de distracții de genul ăsta. Dacă mă gândesc la mecanisme și intretinere tehnică, mă ia amețeala doar stând în fotoliu (de groază). E un risc!
    Dar un risc e să mergi și cu mașina, avionul… cred că sunt mai multe accidente pe șosea decât tiribombe rupte 🙂

  3. Când nu aveam copii mă urcam în toate rahaturile… De atunci nici la cățărat n-am mai fost… Acu vre 4 ani, erau niște alpiniști utilitari la spălat geaamuri la baraca de birouri unde dau cu sapa și îl știam pe unu dintre ei. Am făcut și eu un rapel de la etajul 14 cu echipamentul lor :)) Altfel, acu vreo doi ani m-am dat cu fiimea cea mare în toate tiribombele….I-am pus capac cu mountain rousse-ul…de atunci nu mai vrea decât în călușei

  4. Coțomedii le zic eu. 😀
    Nu aveam deloc rău de înălţime, dar începe să apară cu vârsta observ.
    Nici eu nu am încredere în ele. Ne dăm (eu cu copilul) în unele mai light , aşa. Şi sper să nu mai vrea nici el la un moment dat. Mai ales iarna e cam neplăcut. Să te învârţi prin aerul îngheţat la înălţime şi să ţii mâna 2-3-4 minute pe barele alea reci… brrr.

  5. Mie imi place cu parapanta si alte asemenea sporturi dar odata era sa zbor la propriu dintr-unul de genu, doar ca au vazut aia de la butoane si au oprit la fix ca mai aveam o tura sa o invarta si chiar zburam la propriu de la vreo cativa metri inaltime:))(nu m-au dat jos, dar au venit sa imi arate cum sa ma tin).
    O alta data am trecut pe langa unul si m-a lovit in partea dreapta in spate in cap, 10 secunde nici nu am stiut ce s-a intamplat ca eram pe jos si mi-am dat seama cand am vazut cum se invart acele umbrelute sau ceva de genu. Ambele au fost in aceeasi seara, la distanta de vreo 2 ore, m-am dus direct acasa:))

    Oricum, daca sari cu parasuta sau zbori cu tot felul de aparate nemotorizate te saturi de atatea proceduri de siguranta si nu le intelegi rostul, iar acolo singura chestie e sa ai bilet.. no, thank you!

  6. Una e tiroliana, una sunt tiribombele. Mie mi se pare fain sa te dai cu tiroliana, am facut-o in mai multe locuri. Nu e safe daca nu tii cont de recomandarile instructorilor.

  7. Deși îmi plac adrenalina și senzațiile tari, într-o tiribombă d-asta cu lanțuri nu m-aș urca.
    1. nu mă atrage deloc
    2. nu mi se pare deloc sigură la noi în țară

    În rest am încercat bunjee-jumping, salt cu parașuta, parasailing, scuba diving, rapel, cățărări, motocicletă, roller coaster; majoritatea prin alte țări.

Dă-i un răspuns lui Laura G.Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.