Când ne bucurăm și de propria prezență?
Nu știu voi însă mie îmi place să fiu înconjurat de oameni. Chiar dacă uneori îmi vine să fug și să mă încui într-o bibliotecă, îmi dau seama că nu îmi place să fiu singur așa că nu mă mai încui nicăieri. Totuși oare când o să învățăm să ne bucurăm și de propria persoană?
E ora 1.06 așa că acest articol va fi unul așa, mai profund. Doar puțin. Revenind:
Oare când ne vom putea bucura de o plimbare în noapte, după ora 00.00, singuri pe stradă. Oare când vom reuși să ne putem bucura de o ieșire în oraș, singuri, la un ceai sau la o cafea? Doar o persoană la masă.
De ce nu putem sta oare singuri între patru pereți și să ne bucurăm că avem câteva clipe doar pentru noi, liniște. Oare de ce nu putem uneori să ne bucurăm că avem ocazia să nu ieșim cu nimeni ci doar cu noi. Oriunde. Oare când vom învăța asta?
Când?
5 comentarii
Lasă un răspuns
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
Fac asta zilnic. Nu prea-mi place să am oameni în preajma mea. :))
O fi de bine.. sau nu. 😀
:)) Nu știu..Mie-mi place. :))
Nu stiu cum reusesti, dar cu articole de genul acesta mereu ma atingi… 🙂
Voi mai încerca asta!