Am văzut filmul Meniul (The Menu)

Nu am mai ieșit de mult timp la cinema, așa că dacă tot aveam weekendul liber cât de cât, am zis să îmi fac puțin timp pentru o ieșire în oraș, la Cinema City, că atât avem în Suceava. Mă rog, mai este și Cinema Modern dar nu difuzează mereu sau nu înțeleg eu programul lor.

Din toate filmele care rulează acum în cinematograf, am ales Meniul (The Menu), chiar dacă pe mine m-ar fi tentat mai mult o dramă. Totuși, mi s-a părut suficient de interesant și ăsta încât să iau bilete fără a sta prea mult pe gânduri.

E un thriller psihologic, dar se dorește a fi și puțin horror, iar pe alocuri are destul de mult umor negru, care mi-a plăcut, deci este și comedie.

Filmul îi are în centru pe Margot (Anya Taylor-Joy) și Tyler (Nicholas Hoult), cuplu care pleacă pe o insulă unde au parte de o degustare cu totul specială, la restaurantul unui bucătar celebru, anume Julian Slowik, jucat de Ralph Fiennes.

Alături de ei călătoresc mai mulți oameni cunoscuți, în general oameni cu bani și celebritate. Sunt primiți frumos pe insulă, li se prezintă modul în care își fac rost de ingrediente și altele de genul.

Apoi începe spectacolul gastronomic. Clienții sunt serviți începându-se cu felul 1 și continuând până la desert. Doar că pe măsură ce se avansează cu felurile de mâncare, apar și surprizele deloc plăcute.

Pasiunea pentru gătit este dusă la un alt nivel, de obsesie, după părerea mea. Mai mult decât atât, frustrarea acumulată de-a lungul timpului se simte și ea.

Inițial, speram că va fi mai mult despre mâncare, pentru că mă pasionează gătitul, după cum bine știți. Dar mâncarea pare a fi doar un pretext în film. Oamenii cu bani care cred că știu totul și fac ca mâncarea scumpă să fie doar o fiță. Persoane care aleg restaurantele de lux doar pentru că-și permit și nu pentru că-s cuceriți în vreun fel anume de mâncărurile sale. Sau tineri care sunt orbiți de ideea de a deveni bucătari celebri, chiar dacă nu-s pasionați de gătit pe bune. O ipocrizie totală, pe scurt.

Mi-a plăcut mult umorul din film. Îmi place umorul negru în general.

În schimb, pe alocuri a fost mai ciudat decât mi-aș fi dorit dar nu pot spune că e un film rău. E ceva nou, pentru mine cel puțin, și zic că merită văzut.

Cam goală sala din Cinema City, deși a fost sâmbătă seara la 8:30. Nu mai merge lumea la cinema, oare? Voi ați mai călcat pragul cinematografelor din orașul vostru?