Am cofrat pentru prima oară

Ori de câte ori am avut câte o lucrare prin curte care implica turnarea de ciment, cofratul mi se părea de departe cea mai dificilă treabă. Obișnuiesc să fug de treburile care mi se par complicate, așa că mult prea rar mi se întâmplă să îmi înfrunt temerile.

Cu toate acestea, la un moment dat te vezi nevoit să încerci. Prin urmare, am hotărât să fac și acest pas.

Cum terenul este destul de denivelat și de pietros, am zis că ar dat bine să construiesc două jardiniere lungi imediat lângă foișor, în care să pun pământ pentru a planta flori și diverse plante aromatice.

Cărămidă este din belșug, însă pentru a o zidi, era necesară o temelie. Prin urmare, mi-am adunat tot curajul necesar pentru a începe să cofrez.

Cu două boloboace la îndemână și alte scule necesare, m-am apucat entuziasmat de treabă. Entuziasmul a pierit destul de rapid. Întreaga lucrare a durat destul de mult și a fost destul de obositor. Așa cum spuneam, e genul de muncă care implică multă atenție pentru detalii, iar la astfel de treburi răbdarea îmi cam lipsește.

Am început să cofrez undeva după masă, iar pe la 8 era totul gata, pregătit pentru turnat beton. De altfel, am și turnat cimentul în aceeași seară, chiar dacă m-a prins întunericul. Așa mi-am dat seama că trebuie să cumpăr vreo două proiectoare LED cu care să fac lumină în curte, atunci când mă prinde întunericul cu treburile nefinalizate.

Chiar dacă sunt mici defecte pe ici pe colo, cred că în mare măsură am făcut treabă bună. De altfel, am adunat suficient curaj pentru a mai cofra o bordură pentru casa apometrului, însă momentan nu am fierul necesar pentru a face asta, așa că mai așteaptă. Fiind doar o bordură pătrată, ceva mai lată, dar și teren drept, mă aștept să fie mai simplu. Dar vom vedea.

În final, am zidit și cărămida, am pus pământul, câteva flori și am transferat din plantele din ghivece. Urmează să dau cu lac cărămida, sau cu var, iar când vor crește și plantele, cred că va arăta bine.

Ar mai trebui să fac astfel de spații și în fața foișorului, tot pentru a planta flori și poate chiar legume. Deocamdată doar am așezat cărămizile și am pus pământul, iar dacă sunt suficient de solide, probabil că nu voi mai folosi ciment. Asta deoarece din cauza terenului, trebuie să mă înalț destul de mult cu temelia, așa că este necesar foarte mult pământ mai apoi.

Nu am depus foarte mult efort pentru a zidi perfect drept, dat fiind faptul că majoritatea cărămizilor vor fi „mascate” de pământ. M-am concentrat mai mult asupra fețelor exterioare, care vor fi ceva mai vizibile.

Așa se învață meserie, nu? 😀